Jocurile de noroc care aduc ghinion

hepta_521546

De ziua mea, niste prieteni care s-au mutat de curand in Las Vegas ne-au invitat sa sarbatorim evenimentul la cazino. Era o premiera pentru mine. Harmalaie, zgomotul sacadat al masinilor, zanganitul banilor care ploua din sloturi, sirene despre care nu stiam daca anuntau castigul mare al cate unui jucator sau daca era ambulanta care urma sa ridice victimele jocurilor de noroc.

Sampanie pe gratis, din belsug, sa incinga spiritele si sa incite la pariuri din ce in ce mai mari. In grupuri, ca sa se antreneze unii pe altii sau singuratici, ca sa isi tina de urat in aglomeratie, femei elegante si barbati care aveau aerul ca stiu ce fac in jurul masinariilor de 500 $.

Am vazut si pensionari in scaune pe rotile, cu o mana pe baston si cu cealalta pe manivela masinii de 5 centi. Unii devenind si mai bogati, iar altii si mai saraci, unii manati de dorinta de a castiga, altii surescitati pur si simplu de jocul in sine. Am adormit la 4:30 dimineata, cu capul pe o masina de joc, ostenita de atata joc si bani pierduti.

Teorie si practica

Dupa definitia dictionarului, jocul de noroc este un “act care depinde de sansa, risc sau incertitudine”. De la jocul de bingo la cazinouri (din ce in ce mai multe in Romania), cu jocuri de masa (poker, ruleta, zaruri, black jack si video sloturi), la cursele de cai, pariurile pe “cocosi”, jocurile pe Internet si chiar cele la bursa, toate sunt forma unui singur act: incercarea norocului. In Las Vegas, si fondul de pensionare este, in unele companii, investit in “strip” (cazinouri). In America, profitul cazinoului (pay back) este de 13%. In Romania, este de 35%!

Simptomele dependentei

Conform criteriilor de clasificare din psihiatrie, definitia jocului patologic este incapacitatea de a rezista impulsului de a juca, ceea ce duce la repercusiuni severe in sfera relatiilor personale, sociale si financiare. Dupa unii, e considerat o adictie/dependenta, dupa altii o boala compulsiva, indeplinirea a cinci sau mai multe din criteriile de mai jos fiind suficiente pentru un diagnostic de jucator patologic:

  1. E preocupat de jocul de noroc (petrece mult timp practicand, jucand, facand rost de resursele materiale de investitii in joc).
  2. Face eforturi repetate si fara succes de a renunta sau de a-si redobandi controlul.
  3. Cheltuie/investeste sume de bani din ce in ce mai mari in aceasta activitate.
  4. Manifesta iritabilitate si neliniste in incercarea de a se abtine de la joc.
  5. Apeleaza la jocul de noroc ca la o modalitate de a se elibera de stari de spirit neplacute, ca depresie, anxietate, plictiseala.
  6. Pierde, dar se intoarce cu speranta ca va castiga.
  7. Ascunde adevarul despre timpul si banii pe care ii investeste in jocul de noroc.
  8. Comite fapte ilegale pentru a-si finanta dependenta.
  9. Isi pericliteaza relatiile sociale, de familie, cariera.
  10. Imprumuta, face datorii, pentru a se elibera de povara financiara pe care i-a creat-o jocul.

Dependenta de jocuri in cifre

Doua milioane de americani sunt clasificati ca fiind jucatori inraiti, trei milioane ca jucatori cu probleme, iar 15 milioane – cu risc de a deveni dependenti. In medie, datoria acumulata de un jucator patologic este in SUA de cca $35.000. Incidenta a crescut din cauza accesului la jocuri – legalizarea lor in loteria de stat, in cazinouri, pe Internet.

De la distractiv la patologic

Jocul de noroc patologic se instaleaza insidios, incepand in cele mai multe cazuri ca o activitate recreationala, si progresand pe parcursul a catorva ani la jocul compulsiv-adictiv.

  • Jucatorul social/recreational se spune ca pariaza cu mintea, nu cu “inima”, are un buget predeterminat pe care atunci cand il epuizeaza se retrage din joc. In general, nu pierde controlul si nu devine prada jocului cu repercusiuni financiare si in sfera relatiilor personale/sociale.
  • Jucatorul patologic, adictiv/compulsiv, are iluzia ca poate castiga mereu. El joaca nu numai de dragul de a castiga, ci si de “dragul” jocului in sine, din dorinta de a paria si nevoia de a trai emotia psihica/fizica provocata de descarcarea de adrenalina. Transmisiunile tv de la bursa sau cursele de cai sunt printre cele mai elocvente exemple de descarcari adrenergice. Acest tip de jucator nu isi poate controla comportamentul si il continua, marind miza cu sume din ce in ce mai mari pentru a recupera pierderile.

Joi dimineata, la azilul de batrani la care merg o data pe saptamana in calitate de geriatru, este ziua de bingo. Manati de euforia pe care “atmosfera sociala” din sala de joc le-o produce, geriatricii mei pacienti uita de ordine si politete, uita de reumatisme si dureri precordiale si se imbulzesc facandu-si loc cu bastoanele si marind viteza scaunelor cu rotile, ca sa apuce un loc mai bun la masa de joc.

Si cum o durere nu vine singura, jocul patologic vine insotit de alte probleme – alcoolismul, depresia (76% dintre jucatorii patologici sufera de depresie), bulimia (mancatul excesiv) si tulburari de personalitate (narcisism, histrionism). Cea mai mare rata de sinucideri in SUA se afla in zonele de cazinouri (Atlantic City in New Jersey si Las Vegas in Nevada).

L-am cunoscut pe John imediat dupa o incercare esuata de sinucidere. “Am inceput sa joc din plictiseala”, mi-a spus. “Ghinionul meu s-a tras de la faptul ca in prima luna de joc am castigat 70,000$.” Mai tarziu a pierdut la poker casa si restul averii, nevasta care l-a parasit luand si copiii. Astazi e presedintele unei asociatii nationale care lupta impotriva jocului de noroc patologic, practica din nou avocatura.

Trasaturile de caracter sau profilul unui jucator de noroc

Casino Game - Baccarat

  • Impulsiv – in general are probleme cu amanarea placerii; se plictiseste usor si asteapta recompense imediate; se autopedepseste cu pierderi in serie.
  • Susceptibil la depresie si incapabil sa gestioneze situatiile de stres. Are o toleranta scazuta la frustrare.
  • Nevrotic, histrionic – cauta “senzatii tari”, asa numitul “adrenaline rush”.
  • Psihopatic sau antisocial – fara regrete, fara respect pentru nimeni si nimic. Placerea personala primeaza. Crede ca i se cuvine sa castige, ca are dreptul sa fie “premiat”.

Cum joaca femeile, cum joaca barbatii?

  • Femeile in general sunt ceea ce numim “escape gamblers”, tind sa fie deprimate, frustrate, cred ca “ghinionul in dragoste aduce noroc la joc” si apeleaza la jocul de noroc ca la o consolare, refugiu, evitare a realitatii, ca la o compensatie pentru insatisfactiile vietii. Prefera slot masinile, bingo si loteria.
  • Barbatii sunt in general numiti “action gamblers” si sunt mai competitivi, prefera riscul, jocurile de carti, cursele de cai, jocul la bursa.

Cum apare dependenta?

Din curiozitate (la inceput), din spirit de competitie si sub influenta celor din jur, din spirit mimetic, pentru a evita starile depresive, inconfortabile, de frustrare – asta penatru ca jocul de noroc poate aduce un fals sentiment de confort si siguranta – din plictiseala, sau ca urmare a starii de surescitare pe care o provoaca riscul.

Din cauza faptului ca ne credem invincibili si a iluziei ca nu vom suporta consecinte negative, din impulsul inconstient de auto-sabotaj, autodistrugere sau din spirit de rebeliune. Similar cu dependenta de droguri, alcool, sex, alimente – cu care poate fi concomitenta – jocul de noroc este considerat o problema a mintii, si nu a creierului.

Dependenta de jocul de noroc este incapacitatea de a se abtine ispitei de a juca, in ciuda incercarilor repetate, in ciuda intelegerii – la nivel rational – a consecintelor negative. Jucatorul devine dependent de emotia pe care i-o produce comportamentul de asumare a riscului, iar drogul este in cazul jocului patologic de noroc chiar actiunea in sine de a juca.

Caracteristicile dependentei sunt:

  • Toleranta sau nevoia de a juca pentru sume din ce in ce mai mari pentru a obtine senzatiile dorite.
  • Iritabilitatea si nelinistea simtite ca raspuns la incercarile repetate de a inceta sau a reduce jocul.

Cum se trateaza dependenta de jocurile de noroc

Gradul de dificultate sau rezistenta la terapie este direct proportional cu:

  • Varsta: cu cat patologia este de mai lunga durata, cu atat este mai dificil de vindecat.
  • Sexul: la barbati e mai dificil de tratat decat la femei.
  • Istoricul familiei: cu cat mai multe generatii de jucatori patologici, cu atat mai greu de tratat.
  • Numarul de incercari esuate de a inceta jocul: cu cat mai multe incercari, cu atat sansa de reusita este mai scazuta.
  • Coexistenta altor dependente precum alcool, droguri, depresie, fac tratamentul mai dificil.
  • Comiterea de actele frauduloase si personalitatea sociopata au un pronostic mai prost.
  • Lipsa sistemului de sprijin social: cu cat mai putin sprijin din partea prietenilor si familiei, cu atat mai dificil de recuperat.
  • Lipsa planurilor de viitor: cu cat mai putine, cu atat mai rau.

 

Un prim pas pe calea vindecarii

Raspunde la intrebarile de mai jos:

  • Care iti sunt valorile, le mai respecti? Intelegand ce este important pentru tine, (de exemplu, “Sa nu ii ranesc pe altii”.) te poate ajuta sa iti regandesti, readuci in prim plan valorile in care ai crezut inainte de a cadea prada dependentei.
  • Care iti sunt prioritatile? Intreaba-te cum sunt acestea afectate de dependenta ta de jocul de noroc? Daca de exemplu familia, cariera etc. au fost o prioritate in viata ta de dinainte, a incerca sa iti rearanjezi prioritatile va face lupta impotriva dependentei de jocul de noroc mai usoara, te va motiva in a renunta mai repede.
  • Ce te motiveaza, care iti sunt interesele? De exemplu, “Imi placea sa merg la teatru sau sa petrec timp cu familia. Acum merg la casino si petrec din ce in ce mai putin timp acasa.” Intreaba-te daca asta este stilul de viata pe care ti-l doresti…
  • Care iti sunt punctele tari? Adu-le la suprafata si fa-le aliati in lupta impotriva dependentei.
  • Care iti sunt slabiciunile? Te simti invincibila sau dimpotriva, deprimata? Analizeaza-le si afla ce trebuie sa corectezi.

Consecintele nefaste ale jocului de noroc

  • Probleme profesionale – pierderea jobului, compromiterea carierei din cauza preocuparii pentru jocul de noroc, care scade randamentul la serviciu si creste in schimb absenteismul.
  • Probleme cu familia, prietenii – jucatorul de noroc in general ascunde adevarul despre aceasta dependenta care il stapaneste, abuzeaza familia sau isi neglijeaza responsabilitatile familiale.
  • Probleme financiare – se imprumuta, vinde bunuri, face datorii pentru a-si finanta adictia.
  • Probleme legale, de frauda – furt in ultima instanta, pentru a-si finanta adictia.
  • Boli ale stresului – insomnie, nevrozitate, depresie, anxietate, culminand cu tentative de sinucidere atunci cand viata insasi devine un joc de noroc.

Fazele psihologice de dependenta in jocul de noroc

  • Faza de castig – optimism nerezonabil, care impinge jucatorul sa se intoarca la joc cu miza crescuta.
  • Faza de pierdere – idealizeaza “timpurile bune”, cand castiga. E deprimat, iritabil, ascunde adevarul familiei, se imprumuta pentru a-si plati datoriile, se intoarce la joc pentru a “recupera” pierderile.
  • Faza de disperare – da vina pe soarta, pe ghinion, pe altii, intra in conflicte cu ceilalti. Investeste si mai mult in jocuri, riscand a face datorii si mai mari, a comite fapte frauduloase pentru a face rost de bani. Se simte vinovat, isi pierde speranta, increderea in sine, cu deprimare, tendinte de sinucidere.

Jocurile de noroc si principiul placerii

Cei doi hormoni implicati in neurochimia dependentei sunt dopamina si adrenalina. Stimularea receptorilor de dopamina induce un comportament prin care cauti placere. Adrenalina, un hormon eliberat in conditii de stres, este responsabil pentru starea de excitatie si comportamentul de asumare a riscului.

Cum faci fata dependentei

  1. Intelege de ce trebuie sa te opresti, gaseste motivele interne, de exemplu “nu e in interesul meu sa continuu, vreau sa-mi recapat increderea si respectul in mine, vreau sa nu mai fiu sclavul acestui viciu”. Motivele interne sunt mai buni indicatori ai succesului decat daca motivele vin din exterior (de exemplu: “ma lasa nevasta, am prea multe datorii, sunt pe punctul de a-mi pierde slujba, vreau sa fiu un exemplu pentru copii”).
  2. Concentreaza-te pe scopul numarul 1 – nu juca deloc. Prima incercare de a renunta are cea mai mare sansa de reusita. Este mai usor sa nu joci deloc decat sa incerci sa joci din ce in ce mai putin, cu speranta ca “data viitoare investesc mai putini bani sau timp”. Nu e posibil, caci un pariu il atrage pe altul, un joc este urmat de un altul.
  3. Evita situatiile care te predispun la recadere; evita, de exemplu, anturajul jucatorilor. Trateaza-ti depresia sau plictiseala sau orice alt lucru care te impinge inapoi la joc.
  4. Fii onest cu prietenii si familia, povesteste-le prin ce treci, cere-le ajutorul. Participa la activitati de familie care nu au legatura cu jocul si te pot tine departe de tentatii.
  5. Fa eforturi nu doar sa te eliberezi de dependenta de jocul de noroc, ci sa te simti chiar confortabil cu hotararea luata.
  6. Decide sa fii singurul care detine controlul vietii tale si nu lasa jocul sa iti controleze existenta.
  7. Adreseaza-te unui terapeut pentru terapie individuala sau de grup. Formele de terapie in cazul dependentei de jocurile de noroc sunt:
    terapia cognitiv comportamentala, care identifica gandurile irationale, negative, inlocuindu-le apoi cu cele rationale, sanatoase (exemplu: gandul ca esti invincibil, ca in final trebuie sa castigi, e inlocuit cu gandul ca totul tine de sansa si, statistic vorbind, pierderea este mereu mai mare decat castigul)
    terapia de aversiune in care, sub stare de hipnoza, imaginea jocului se asociaza cu un stimul neplacut, care va prima la o noua tentativa de joc.
  8. Un psihiatru sau psiholog te poate ajuta sa iti tratezi dependentele concomitente sau/si alte comorbiditati precum depresia, anxietatea.

Medicamentele folosite in SUA spre a minimiza placerea si dorinta de a juca, sunt Wellbutrinul si Naltrexonul, ambele cu rezultate marginale, forma de tratament de baza ramanand psihoterapia.

Dr. Juliet Nichols; foto: Dreamstime.

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Psihologie