Interviu Luminita Gheorghiu „N-am jucat inca toate mamele”

Sa-i iau un interviu maestrei Luminita Gheorghiu a fost ca si cum as fi incercat sa golesc marea cu galeata: am scufundat-o cu fiecare intrebare, am scos-o plina cu fiecare raspuns si, cu toate acestea, marea a ramas la fel de plina si cu tainele neatinse.Trebuie s-o vezi jucand, ca sa intelegi cu adevarat toate nuantele pe care le poarta in gand si in suflet.

„Am hotarat sa devin actrita in clasa a V-a”

Multi artisti au ajuns pe scena intamplator, dupa ce si-au consumat alte visuri. Altii, nascuti in familii de artisti, au calcat firesc pe urmele parintilor.

Luminita Gheorghiu s-a nascut intr-o familie iubitoare de muzica si teatru, desi parintii aveau profesii cat se poate de prozaice: mama, merceo-log; tata, inginer. „Mama a facut douazeci si ceva de ani de teatru de amatori. Ma ducea duminica de duminica la teatru sau la opereta si uite-asa am prins «microbul».

Mi s-a parut ca asta ar fi forma mea de manifestare si de implinire cea mai buna. Decizia definitiva am luat-o in clasa a V-a. Se canta in familia noastra: mama avea o voce superba, tata canta la vioara, pe mine si pe fratele meu ne-au dat la pian, apoi la acordeon… Eram oameni veseli…“

De la basmaua din «Morometii», la blondul din «Pozitia copilului»

„Mi-ar placea sa pot fi alta cu fiecare rol. Si cred ca, de la basmaua din «Morometii», la blondul sofisticat din «Pozitia copilului», e o metamorfoza. Mi se intampla, cand nu gasesc cheia unui personaj, sa merg spre casa si sa ma gandesc: «Dar cum merge aceasta femeie?» Incerc sa gasesc un gest, un detaliu exterior, care sa faca sa-mi pice fisa, sa inteleg personajul. La «Moartea domnului Lazarescu», citind scenariul, ma gandeam: «Doamne, cat are de tacut aceasta asistenta! Cum tace?». Ma gandesc ingrozitor de mult, intorc pe toate fetele posibilitatea de a face o secventa, incerc multe variante si, de regula, ma intorc la prima.

Indiferent ce ai de jucat, iti propui sa aduci in fata oamenilor un personaj cat se poate de autentic si ar fi obligatoriu sa-ti reuseasca. Daca merg la doctor, am pretentia sa fie de nota zece. Cred ca oamenii care vin la teatru sau la film au aceeasi pretentie.“

„Nu trebuie sa duci atat cat poti”

In «Moartea domnului Lazarescu», se intalnesc doua femei, intr-o aparenta antiteza: Mioara – femeia umila, care rabda si tace, din grija pentru binele pacientului – si Mariana (Monica Barladeanu) – tanara, frumoasa, favorita medicului, dar care e si ea umilita, intr-un alt fel.

Sa fie acestea ipostazele tipice ale femeii in societatea contemporana?

„Cunosc femei foarte puternice, care stiu sa-si gestioneze pozitia si in familie, si la locul de munca, femei mult mai capabile decat barbatii de langa ele. Vina lor este ca fac atat de multe, ca nu impart greutatile. Multe se lasa umilite pentru ca se tem de singuratate si se tem pentru ca nu stau sa se gandeasca la faptul ca pot sa se descurce.

Eu, ca om, ca femeie, am foarte multa rabdare. Dar, la un moment dat, daca se sare calul, s-a terminat rabdarea. Nu ma supara, ca plec! Si am si plecat. Secretul unei casnicii durabile? Nu, nu l-am descoperit. Am divortat de doua ori. Am rezistat destul, am fost foarte devotata, mi-am iubit familia, dar incep sa-i cred pe cei care spun ca destinul omului nu este sa fie monogam…

Forta e buna pana la un punct, apoi te poate termina, pentru ca duci mereu mai mult, iti spui ca poti, dar nu trebuie sa duci atat cat poti.“

„Catrina Moromete era o femeie puternica”

Vazand si revazand «Morometii», un lucru ma fascineaza de fiecare data, un detaliu care ma face sa uit ca aceea de pe ecran nu este Catrina, ci o actrita: naturaletea cu care calca desculta, vigoarea si cumintenia cu care talpile ei se asaza pe pamant.

Autor: Mihaela Serea

Citeste tot articolul in Revista Avantaje, editia martie 2013

Vezi si Interviu cu actorii Dana Cavaleru si Richard Bovnoczki

 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Vedete-Personalitati