Ia o gura de aer proaspat (daca ai de unde…)

In lume, peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, gaze rezultate din procesele industriale. Cresterea spectaculoasa a numarului de autovehicule a inrautatit lucrurile.
Motoarele in functiune emit dioxid si monoxid de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, hidrocarburi, benzen, metan si aldehide. Vara, la temperaturi ridicate, hidrocarburile si oxidul de azot sunt degradate de razele ultraviolete, eliberand ozon (un gaz iritant pentru ochi si mucoase atunci cand se afla in exces la altitudini joase). Cei mai afectati de poluare sunt copiii si persoanele in varsta.

 

IN LUME
Infectiile ORL, guturaiul cronic, tusea persistenta, jena permanenta in gat, conjunctivitele, iritatiile pielii, bronsitele si astmul sunt boli declansate si agravate de poluare. Cercetarile epidemiologilor arata ca peste 60.000 de americani si 10.000 de britanici mor in fiecare an din cauza poluarii atmosferei.

In 1995, in Marea Britanie, fiecare al saptelea copil sub 18 ani suferea de astm. Gazele nocive si particulele din aer obstructioneaza caile respiratorii si altereaza mucoasele, incetinind mecanismul natural de curatare a bronhiilor. Agentii infectiosi desavarsesc procesul, slabind imunitatea si crescand si mai mult sensibilitatea la alergeni si poluare.

Plimbati in carut sau pe jos, cu nasucurile la inaltimea tevilor de esapament, copiii inspira cu circa 30% mai mult monoxid de carbon si alte hidrocarburi decat adultii care ii insotesc. Intrucat primii trei ani de viata sunt esentiali in formarea stocului de alveole pulmonare si definitivarea functiei respiratorii, aceasta risca sa ramana deficitara pentru tot restul vietii daca plamanii micutilor sunt agresati de poluare.

IN CAPITALA
Lunar, bucurestenii inhaleaza gaze de esapament de la circa doua milioane de automobile (inclusiv cele aflate in tranzit), numarul acestora dublandu-se la fiecare cinci ani. In sud si centru, poluarea auto depaseste de doua ori limitele admise. Betonierele, cladirile abandonate si vantul depoziteaza lunar cam 300 tone de praf pe kilometru patrat. Vantul, din element benefic, care imprastie poluantii, devine un important agent toxic, din cauza defrisarilor masive, a climei uscate si a aglomerarii constructiilor inalte.

Astfel, in oras apare "efectul de canion": blocarea circulatiei aerului si, implicit, a agentilor toxici la altitudini joase. In centru, poluarea aerului este produsa in proportie de 70% de traficul rutier. La periferie, poluarea este, mai ales, de natura industriala (particule de metale grele, emisii de funingine si dioxid de sulf).

In plus, spatiile verzi din Bucuresti sunt sacrificate an de an in favoarea constructiilor: garaje auto, tarabe, terase in parcuri, centre comerciale etc. Asa se face ca unui bucurestean ii revin numai aproximativ 2,5 mp de spatiu verde, adica un sfert din cifra recomandata de normele internationale ale lumii civilizate.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate