Homeopatia între mit și realitate

Doctorul Sorin Cadar, medic specialist ORL și homeopat, explică realitățile din spatele unui termen care te poate induce în eroare: homeopatia.

Homeopatia între mit și realitate

Nimic nu este întâmplător în viață, spune medicul homeopat Sorin Cadar, referindu-se la modul în care a descoperit acest domeniu: „În 1990, fiind secundar la ORL în Spitalul Clinic Colțea, mi-am pus întrebarea: «Chiar nu există un tratament eficient al nevralgiei de trigemen?». Tatăl meu suferea de această afecțiune de 10 ani și, la acel moment, orice terapie convențională era slab eficientă.

La scurt timp, am văzut pe un stâlp din spital un anunț care invita medicii interesați la Cursul de Homeopatie organizat oficial de către Centrul de perfecționare al personalului sanitar superior. Intrigat, deoarece habar nu aveam de homeopatie, am cumpărat o carte: «Manual de Homeopatie», scrisa de doctorul Bungetzianu.

Zece zile mai târziu, m-am dus la Farmacia homeopatică și am luat Arsenicum album și Belladonna. După 10 ani de suferință crâncenă, tatăl meu îmi spune la două minute după administrare: «Ce mi-ai dat? Deja simt, în locul durerii, o amorțeală discretă. Este nemaipomenit. Ce mi-ai dat ?»“

Medicamentele homeopate pot înlocui medicamentele convenționale

Terapia cu medicamente homeopatice poate fi alternativă (unic tratament) sau complementară (alături de alte medicamente sau metode terapeutice). Medicul este cel care decide modalitatea/oportunitatea de tratament.

El va avea în vedere raportul dintre mai mulți factori: starea pacientului, boala, stadiul evolutiv al bolii, beneficiile terapiei alese, dezavantajele terapiei alese, efectele secundare și contraindicațiile acesteia. Scopul este „primum non nocere“ (n.r. – în primul rând, să nu faci rău) și rezolvarea problemei pacientului.

Homeopatia funcționează pe baza efectului placebo

Efectul placebo, ca și efectul nocebo, sunt parte integrantă din efectele oricărui tratament, fie el convențional, homeopatic sau de orice altă natură. Este stabilit și acceptat științific faptul că autosugestia joacă un rol important în ceea ce privește eficiența oricărui tip de tratament.

Problema care se pune este de a „scala“, măsura, obiectiva acțiunea medicamentelor de orice tip, nu numai homeopatice. Acest lucru se poate face cu ajutorul investigațiilor paraclinice (laborator, imagistica etc).

Or, în momentul în care, de exemplu, pacientul are o valoare sanguină a Imunoglobulinei E serice totale (vehiculul alergiei) de 600 (la un maximum acceptat de 100) și după 30-45 de zile de tratament homeopatic ajunge la 200-300, nu se mai pune problema efectului placebo.

Același raționament se poate aplica și efectelor pozitive ale tratamentelor homeopatice în cazul nou-născuților, animalelor, plantelor. Asta face diferența dintre subiectiv (ce simte pacientul) și obiectiv (ce arată analizele de laborator).

Se iau fără recomandarea medicului

Fiind medicamente, desigur, este recomandabil să fie administrate la sfatul unui medic homeopat. Dar, ca și în cazul medicamentelor convenționale (aspirină, paracetamol, ibuprofen, antinevralgice etc.) există anumite medicamente homeopatice (Apis, Aconitum, Belladonna, Arnica, Ruta, Bryonia etc.) care pot fi administrate fără recomandare medicală, timp de 3-4 zile.

Dacă ameliorarea nu se produce în 3-4 zile, prezentarea la medic devine imperioasă.

Există anumite restricții alimentare când luăm medicamente homeopatice

Ca administrare propriu-zisă, este momentul să renunțăm la „legende“ și „mituri“. În timpul unui tratament homeopatic nu există restricții de niciun fel (cafea, mentă, alcool, ceapă, usturoi etc). Medicamentele homeopatice se prezintă sub formă de granule, soluții, unguente, supozitoare.

Dacă e lichid, medicamentul se administrează cu 20 de minute înainte de masă: se clătește gura cu apă, se așteaptă 15-20 de minute, se ia soluția (apa și picăturile homeopatice) în gură, se clătește gura cu soluția terapeutică 20-30 de secunde și apoi se bea; masa poate urma, sau nu, după 20 de minute, nu e obligatoriu.

În cazul granulelor, se clătește gura cu apă, se așteaptă 15 minute, se „aruncă“ granulele/doza sub limba (absorbție maximă și rapidă), și apoi 30 de minute nu mai mâncăm nimic. Asta este tot. Fără alte „mituri“. Despre: „nu se ating granulele cu mâna“ – nu este igienic. Atât. Despre: „nu se pun granulele în recipiente de metal sau alte materiale“ – fals.

Cât de important este pentru un medic să cunoască principiile homeopatiei?

Terapeutica homeopatică are ca principiu de bază individualizarea/personalizarea tratamentului: nu tratăm boli, tratăm bolnavi (Hipocrates). Și asta o face de mii de ani. Organizația Mondială a Sănătății abia de șapte ani a introdus noțiunea de tratamentul persoanei. Principiile homeopatiei nu numai că sunt moderne și actuale, dar (re)așază omul în prim-planul activității medicului.

De prea multă vreme se practică terapeutica „obiectului-om“. S-a ajuns până la exprimări de genul: „hepatita nu merge bine“ sau „colecistul s-a externat“ sau „cancerul de colon intră la radioterapie“, uitând că se vorbește despre oameni, nu obiecte de studiu. Și asta este baza profesiei de medic. În rest, este tehnică și cunoaștere.

Asistăm la o redefinire a homeopatiei?

Se lucrează, la nivel național și mondial, pentru a aduce Terapia Homeopatică la standardele și protocoalele Terapiei Convenționale. În fabricarea medicamentelor s-a realizat acest deziderat, în majoritatea cazurilor.

În ceea ce privește educația homeopatică, am început de peste 10 ani un proces de „modernizare“ a procesului de învățământ. Se renunță la dogmele vechi și se pune accent pe investigațiile moderne în stabilirea diagnosticului și a medicamentelor alese. Medicamentele homeopatice conțin substanțe naturale de origine vegetală (plante), minerale, animale și insecte.

 

Autor: Cătălina Ioancea

Sursa foto: 123rf.com

 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sanatate