Gradinita cu lectii despre prietenie

Adela Hanafi, Kuky

Adela Hanafi si fiul ei, Kuky, pentru cresterea caruia mama si-a dedicat intreaga cariera.

 
Intamplarile vietii noastre sunt, poate, chei ale destinului, sunt cele care ne decid de multe ori drumul. Cand o intalnesti pe Adela Hanafi, nu-i banuiesti povestea. E o femeie absolut obisnuita, inalta, cu trasaturi delicate si doar ochii adanci tradeaza trairi si istorii nespuse.

Doar sufleteste, Miss Adela, cum ii spune aproape toata lumea, este „speciala“. Are 38 de ani si viata a incercat-o poate prea mult, caci Kuky, baietelul ei, s-a nascut cu o forma severa de ADHD (sindromul deficitului de atentie si hiperactivitate) si apoi a trebuit sa se descurce, absolut singura, intai undeva departe de Romania, apoi aici, in tara.

A luptat din prima clipa sa faca ceva pentru ca el sa se poata recupera, sa isi depaseasca afectiunea, sa nu fie izolat, ostracizat, respins de cei din jur, doar pentru ca fusese atins de un sindrom putin cunoscut publicului larg. Peste ratiunile singuratatii ei trece cu o ridicare discreta din umeri, un fel de „asa a fost sa fie“, nu vrea sa intre in detalii dureroase, insa se inflacareaza cand vorbeste despre ceea ce a urmat, despre proiectul ei devenit realitate.

Avea 24 de ani atunci cand s-a nascut Kuky, abia terminase facultatea si urma un MBA (Master in Bussines Administration) la Cairo, in Egipt, timp in care lucra si intr-o scoala destinata copiilor cu dizabilitati. Experienta de acolo a influentat-o puternic, i-a aratat ce inseamna stiinta lucrului cu acesti micuti cu nevoi speciale si felul uimitor in care ei progreseaza aproape zi de zi, ajutati fiind de profesionisti in educatie si pedagogie.

De fapt, spune, ceea ce a vazut acolo a indarjit-o parca mai tare, i-a dat idei si i-a oferit motivatia de a face ceva bun pentru copilul ei, dar si pentru alti copii aflati in ace-easi situatie, care au atat de putine alternative educationale in Romania.

gradinita

Orele de creativitate artistica in aer liber sunt o „incantare de vara“ pentru cei mici.

Gradinita

Activitatile in aer liber ale micutilor de la una dintre gradinitele „Conil“.

O GRADINITA UNICAT. Asa s-a nascut proiectul gradinitelor „Conil“, poate cel mai de suflet proiect din invatamantul prescolar romanesc, un mod special de educatie pentru prescolari, caruia i s-au adaugat apoi grupe mixte de copii cu nevoi speciale. Sunt, deocamdata, singurele gradinite unde micutii care sufera de diverse afectiuni socializeaza, se joaca, merg la masa si in parc ori in excursie alaturi de copii fara probleme medicale.

Sunt gradinite unde copiii nu invata doar sa traseze liniile si bas-tonasele literelor, sa scrie si sa citeasca, sa deseneze si sa cante sau sa vorbeasca fluent o limba straina, ci invata si ceea ce inseamna grija pentru un semen si responsabilitatea, invata despre valoare, prietenie, toleranta, omenie, compasiune si ajutor, despre diferentele dintre oameni si despre recunostinta si importanta gesturilor pe care chiar si cei mici le pot face. Altfel spus, invata sa simta.

PSIHOTERAPII DE APROPIERE. „Este un mod de a gandi actul educational care s-a izbit la inceput de multe opozitii si care continua sa starneasca reticente, chiar si privind lucrurile din partea oficiala, ca sa spunem asa. Terapiile pentru copiii cu ADHD, cu autism, cu hiperkinezie nu se fac doar cu medicamente sau injectii, ci includ obligatoriu o componenta comportamentala si educativa importanta (apropierea de alti copii, evitarea izolarii) si implica o munca de echipa: psihopedagogi, logopezi si familie.

Au fost cativa parinti ai copiilor care veneau la aceasta gradinita si care s-au speriat initial de ideea de a primi si copii cu diz-abilitati, insa le-am explicat cat de mult poate insemna pentru micutii cu afectiuni acest lucru, dar si efectul educativ si de responsabilizare pe care il are si asupra copiilor fara probleme.

Si sunt fericita si incantata sa spun ca toti au inteles, au fost de acord, ba chiar au venit cu idei si apoi au remarcat efectul benefic asupra propriilor copii“, explica psihopedagogul Adela Hanafi, in vreme ce intram sa facem cunostinta cu baiatul ei, cel a carui poveste a dat nastere unui proiect cu o mare incarcatura sufleteasca.

Kuky surade cuminte de la o masa, dintre culori si pensule, si saluta politicos: „Buna ziua“, dupa care isi vede linistit de treaba. Rosteste vorbele cald si putin stangaci, cu buzele stranse a cumintenie si fruntea inclinata a timiditate sau a concentrare asupra desenului sau.

Langa el, Adela vorbeste cu pasiune despre primii pasi, despre munca la care s-a inhamat singura. Despre cum a inceput, intai cu schite de personal, cu planuri de buget si cu studii de fezabilitate, urmand apoi drumurile pe la consilii, comitete, primarie, minstere si banci, batutul la toate usile, creditele, parteneriatele, intrebarile, proiectele suplimentare de pre school si after school…

„Dar toate lucrurile astea nu au importanta. Esential este scopul. Care a plecat de la dragostea pentru copilul meu si a ajuns la o viziune educativa. Una care ofera echilibru si un mediu propice deschiderii catre invatare, cunoastere si joaca si care slefuieste zi de zi educatia si personalitatea prescolarului si scolarului. Iata, Kuky a evoluat enorm fata de cum era acum un an sau doi, are niste achizitii uimitoare.

Si proiectul gradinitelor «Conil» chiar incearca sa ofere o sansa copiilor care au avut ghinionul de a se naste bolnavi, asa ca el. Sansa de a se integra in mediul social, de a fi acceptati, de a intra intr-o competitie pe masura in-teligentei lor si de a arata ce pot cu adevarat“.

DRAGOSTEA BAIATULUI MEU MI-A DAT PUTERE. Unii au intrebat-o daca crede ca e bine sa se zbata atat de mult, daca nu-i mai simplu sa-si vada doar de propriul copil. „De ce sa fie rau? E bine, fiindca ma incapatanez si ma lupt pentru visurile mele. Pentru ca, intr-un fel, fac ceva special, ceva bun, la care nu s-au gandit altii. Si imi place ceea ce fac, chiar daca asta inseamna ore si zile pierdute, stres, oboseala si tra-casari fara numar“. Trece insa, spune tot ea, peste toate cu o putere de care n-ai crede-o capabila si pe care i-o ofera dragostea fiului ei.

Informeaza-te!
Psihopedagogul Adela Hanafi a demonstrat ca integrarea copiilor cu nevoi speciale printre cei care nu au probleme e benefica pentru ambele parti. In acest proces, important e si gradul de informare a parintilor cu privire la aceste afectiuni.

Detalii despre programele gradinitei: www.conilkindergarten.ro

Adrian Ciltan
Foto: arhiva intervievatei

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Relatii