Florentina Muşat – Fericire, numele tău e cumpătare!

După ce depăşeşti un prag din vârsta biologică, să fii slabă la trup nu e întotdeauna un aspect pozitiv. Nu, nu sunt ipocrită, sunt realistă.

Să ai în jur de 40 de ani şi să ţi se vadă oasele de la şold prin fustele conice, să-ţi iasă clavicula în evidenţă cu pielea străvezie din lipsă de grăsimi, sau să ai genunchii uscaţi, ofiliţi, împinşi de nişte picioare subţiri, cu o culoare incertă, nu e, categoric, o imagine de milioane.

Să fim înţeleşi: tuturor ne plac femeile atletice care au reuşit printr-un mecanism genetico-fără pâine-fără zahăr-şi-mult sport să arate senzaţional, însă această disciplină de viaţă nu se potriveşte oricui, iar bagajul genetic, după ce treci de 35 de ani, face ce vrea el din tine.

Ce nu ne place nouă, şi cred că sunteţi din acelaşi club cu mine, este atitudinea unor femei, aceea de nemaipomenită realizare, de maxim apogeu al împlinirii feminine, de supremă izbândă asupra kilogramelor, ca factor central al vieţii.

Este lăudabilă voinţa cu care reuşesc să se ţină de un program strict de viaţă şi de alimentaţie.

Însă eu îmi scot pălăria cu nedisimulată admiraţie atunci când am în faţă un exemplar feminin de excepţie care s-a situat mai mereu în cursa vieţii pe tronsonul moderaţiei, fie că vorbim de dulciuri, pâine, abdomene şi alergări istovitoare, nopţi nedormite şi alcool, leneviri pe şezlong la soare, stres, supărări, tristeţi ucigătoare…

Am întâlnit, însă, şi femei aflate la antipozii farmecului dulce şi suav al vieţii.

Sunt acele femei burduşite de obsesia de a se încadra într-un anumit tipar de siluetă, de a nu pierde trendurile de modă, de stil, de life-style, trăind mereu frica de a nu fi lăsate pe dinafară sau trecute cu vederea.

Ele ştiu totul despre toate curele de slăbire. Îţi recită din Dukan sau Montignac ca din marii clasici universali, nu lipsesc de la sală nici dacă au un eveniment major în familie, nu abdică de la reguli nici în concedii, la masa de Revelion, de Crăciun sau la o romantică cină în doi. Nu ştiu să vă spun care e cheia fericirii, dar în mod sigur, nu e asta.

Nu silueta aduce mulţumirea de sine.

Abdomenele nu te fac mai deşteaptă şi categoric talia subţire nu-ţi întăreşte personalitatea.  Ne alintăm atunci când arătăm cu degetul către tabăra bărbaţilor, cum că ei aşa ne vor. Aiurea!

Ei habar n-au ce-şi doresc, tânjesc în general după ce n-au sau n-au gustat de mult, fix ca atunci când te afli în faţa unei vitrine la cofetărie: aaa, ia uite, ecler, n-am mai mâncat de mult… şi savarină, mamă, ce babană e!

Mmmm…. Iar noi ne dăm de ceasul morţii şi ne dosim frustrările în toate sertarele sufletului, ca să arătăm ca atunci când s-a îndrăgostit de noi….

Nu susţin (dar cine-o face???) kilogramele în plus, fără număr, aşezate haotic pe tot trupul, dar pun mai presus de factorul estetic, cel de sănătate.

Ar trebuie să ştim cu toate că având un număr de kilograme peste limită, ne pasc pericole la fiecare respiraţie: inima suferă, arterele sunt sufocate de grăsime şi se înfundă, între timp infarctul stă la pândă şi aşteaptă, colesterolul ridicat încetineşte funcţiile multor organe cum este şi ficatul – paznicul nostru care ne curăţă de prostiile pe care le mâncăm – glicemia creşte, iar diabetul stă lângă infarct şi se uită cu jind când să intervină.

Grăsimea din corp ne micşorează durata vieţii. Să ştii să-ţi impui o regulă sănătoasă de viaţă şi alimentaţie este punctul central în jurul căruia ar trebui să orbităm cu toţii, femei şi bărbaţi deopotrivă.

Nu obsesia pentru look, pentru măsura 38, bustul de 90 şi fesele tari…

Toate acestea sunt imaginile false pe care unii s-au distrat creându-le, aruncându-le apoi pe piaţă, iar noi, naive, am căscat gura, le-am cumparat şi-am intrat în jocul lor.

Şi de aici o întreagă industrie: vrei pastile de slăbit, de inhibare a poftei de mâncare, de topire a grăsimilor, vrei trening din muşama care elimină apa din organism, plasturi anti-foame, corset de subţiat, batoane proteice, creme anticelulită, antivergeturi?

Ce vrei? Spune numai, că se găseşte orice… pentru orice problemă ai avea. Şi când te gândeşti că tot ce trebuie să ştim noi, acum zece sau cincispreze ani era definiţia exactă a cuvântului moderaţie. În toate.

Autor: Florentina Muşat

Citeşte şi Doamnelor, it’s wine o’clock!

 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Relatii in familie