Femei in ‘lumea barbatilor’

Fără categorie

Frumoase, inteligente, sensibile, traiesc intr-o lume in care pericolul le pandeste la fiecare pas.

Simona Vasile este departe de imaginea unui "lup de mare".

Capitan in lupta cu marea
Simona Vasile, 30 de ani, ofiter comandant de punte
Ca sa dai de Simona Vasile nu e dificil, e doar nitel obositor. Trebuie intai sa bati drumul la Constanta, sa intrebi pe la Autoritatea Navala si apoi sa te pui pe cautat. Dai o fuga la Autoritate, poate o fi acolo, daca nu, pana in port, unde tocmai s-a intors de pe mare "Eforie", nava ei "de comandant", sau faci un drum la Directia de Integrare Europeana. Cand vine Simona, incep uimirile. E tanara, abia are 30 de ani. E ofiter-comandant. Si o sa fie si mamica. E si frumoasa. Si chiar e asistent universitar la Universitatea Maritima? Si chiar e prima si singura femeie ofiter maritim II punte din flota romaneasca? Ei bine, da! Echipamentul clasic de marinar, bereta si tricoul dungat alb-albastru, lipseste fiindca la "civila" el nu exista. Putin mai tarziu, descoperi uimit ca, dincolo de grad, Simona este de fapt o fata originala din cap in picioare, deschisa, vesela, putin speriata si aproape timida in fata aventurii pe care o traieste. "Aventura unei femei intr-o lume a barbatilor. Poate nu te-ai gandit cum e sa comanzi unei trupe de barbati, sa-i faci sa te asculte si sa te respecte. Si tu sa stii tot timpul ca n-ai voie sa eziti, sa dai inapoi, ca la primul semn de slabiciune te vor taxa." Spune ca esti pierdut daca esti complexat de acest lucru. Ca ea a depasit bariera aceasta teribila, de a deveni comandant de nava femeie. "Am invatat ca pot fi ascultata pentru ceea ce stiu, nu pentru ceea ce sunt. M-am casatorit anul trecut si, pentru ca sunt insarcinata in sapte luni, am trecut deocamdata ca inspector de specialitate (gradul echivalent la uscat al celui pe care il am pe mare) in Directia de Integrare Europeana", adauga ea.

"Povestea mea… N-as putea spune exact cand a inceput, fiindca dintotdeauna m-a atras marea, m-a fascinat. In 1997, m-am hotarat in ultimul moment sa ma inscriu la Institut, desi terminasem anul III la Matematica-Informatica. A fost o decizie de moment, despre care ai mei au aflat abia dupa ce s-au afisat rezultatele. Cei cinci ani de navigatie au fost mult mai grei decat m-am asteptat, sunt foarte multe lucruri de invatat atunci cand vrei sa fii mai bun decat toti." Adevaratul soc a urmat insa abia cand a dat examenul de brevet pentru ofiter de punte si cand a incerccat sa se imbarce pe o nava. La Comisia de brevet, toti comandantii de acolo i-au spus deschis parerea lor: femeile nu au ce cauta la bordul unei nave comerciale. Totusi, la sfarsit, au felicitat-o pentru ca a avut cea mai mare medie si ca a fost singurul student din promotie care a luat zece la toate probele practice. "Cei de la agentiile de crewing, insa, nu au trecut la fel de usor peste parerile lor preconcepute. Multi nici nu au vrut sa ma primeasca la interviu. Nici nu concepeau ca ar putea trimite unui armator strain un ofiter femeie." Abia in vara lui 2003 s-a putut imbarca intai ca timonier, iar apoi ca ofiter pe nava "Eforie", sub comanda capitanului Neculaie Rosu, singurul care a crezut in ea si in viitorul ei marinaresc. Un an mai tarziu a luat si brevetul de ofiter maritim II punte, adica, practic, cel de secund al unei nave. "Daca am crezut ca a fost greu sa ajung pana acolo m-am inselat. Greul atunci a inceput. Eram singura femeie intr-un echipaj de 35 de persoane, dar, cu timpul, s-au obisnuit cu mine si au inteles ca sunt un ofiter capabil", spune Simona si adauga, surazand departat, ca de o amintire draga: "Da, ai putea spune ca povestea mea e o aventura".

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din