Dr. Ozana Moraru îţi răspunde la întrebări! Care sunt inamicii ochilor sănătoşi?

Le răspund cu o enumerare ce începe de la cel mai grav lucru care se poate întâmpla ochilor sănătoşi: lovitura la ochi sau în jurul acestuia.

Traumatismele oculare şi/sau peri-oculare pot merge de la simple eroziuni corneene superficiale (zgârieturi cu unghia sau chiar cu marginea ziarului sau a hârtiei!), la aşezarea sau fixarea unui corp străin pe suprafaţa oculară (de exemplu: sărirea unui şpan pe cornee de la lucrul cu polizorul, multipli corpi străini corneeni şi subconjunctivali de la o explozie sau de la foc de armă), până la tăierea ochiului printr-un obiect tăios sau intrarea unui corp străin ascuţit în interiorului globului ocular, afectând structurile acestuia în diverse grade.

În ultimele două cazuri, leziunile oculare pot fi complexe: plaga corneeană sau sclerală, cu afectarea şi a irisului, eventual şi atingerea directă a cristalinului, determinând apariţia cataractei traumatice, atingerea corpului ciliar, determinând hemoragie intraoculară masivă, sau atingerea retinei, mergând până la dezlipire de retină. În aceste cazuri şi infecţia intraoculară, apărută ca o posibilă complicaţie la orice traumatism ocular deschis, este de temut!

Toate aceste situaţii, dar mai ales cele ce au ca efect “spargerea” globului ocular (plăgile oculare sau traumatisme oculare perforante) reprezintă urgenţe maxime şi trebuie tratate imediat într-un serviciu de specialitate.

Un alt gen de traumatisme oculare sunt loviturile directe sau indirecte: o minge în ochi, în special o minge de tenis, a cărei mărime se suprapune perfect mărimii orbitei, putând determina lovituri extrem de serioase; o lovitură de pumn, o lovitură de colţul mesei etc.

Acestea pot determina simple echimoze perioculare (vânătaie) sau hemoragii subconjunctivale – ambele lipsite de gravitate – dar şi, în cazuri mai serioase, dizlocări ale structurilor oculare: deplasarea cristalinului (subluxaţie de cristalin, cu sau fără cataractă traumatică) sau dezlipire de retină. Şi aceste cazuri sunt urgenţe relative şi trebuie tratate rapid în serviciile oftalmologice.

După ce am “speriat” cititoarele noastre cu lucruri atât de severe, putem spune că, în afară de traumatisme, ceilalţi “duşmani” ai ochilor sănătoşi sunt mai puţin ameninţători şi pot fi ţinuţi sub control. Să vedem care ar fi aceştia:

Lucrul îndelungat la calculator poate determina oboseala oculară, cu simptomele ei nespecifice: senzaţie de pleoape grele, de ochi uscat, înroşirea ochilor, tulburări de vedere. Aceste simptome nu constituie o urgenţă şi nu necesită un tratament special, în afara de instilaţii de lacrimi artificiale şi, mai ales, pauze mai lungi din faţa calculatorului.

Folosirea incorectă a unui prosop, a unor obiecte de igiena facială de la alte persoane, sau ducerea la ochi a mâinii murdare, baia în piscine, bazine sau în lacuri necorespunzător îngrijite – toate acestea pot duce la infecţii superficiale oculare, numite conjunctivite sau kerato-conjunctivite, care se tratează cu picături şi/sau unguente cu antibiotice, prescrise de oftalmolog.

Dacă tot am vorbit de piscină şi de baie în lacuri, ne amintim de vară, cu soarele ei puternic, când e recomandat să folosim ochelari de soare cu protecţie cât mai mare pentru radiaţiile UV.

Expunerea la soare ca atare nu determină anumite boli, deşi se pare că un factor pentru apariţia cataractei, dar şi a degenerescenţei maculare la vârste mai înaintate ar fi tocmai expunerea îndelungată la soare.

O situaţie extremă, pe care o ştiti deja, este expunerea la radiaţiile date de eclipsa de soare, când se pot produce leziuni marcante şi ireversibile ale retinei, în special în zona maculară (zona centrală a retinei).

Un inamic mai serios, care poate determina chiar apariţia unor boli la un moment dat în cursul vieţii, este ereditatea, prin transmiterea genetică a unor afecţiuni cum este glaucomul. De aceea, sfătuim ca toate persoanele peste 40 de ani, în general, care au un părinte sau amândoi părinţii diagnosticaţi cu glaucom, să-şi facă, la rândul lor, controale anuale pentru depistarea unui eventual glaucom.

Unele boli generale, cum sunt diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială, pot determina afecţiuni vasculare oculare redutabile: de la retinopatia diabetică cu diverse stadii de gravitate până la obstrucţii de arteră sau de venă retiniană centrală, cu pierderea ireversibilă, uneori totală, a vederii.

Din nou apare îndemnul nostru: orice persoana diabetică, hipertensivă sau cu dislipidemie (colesterol mare în sânge) trebuie să-şi facă anual un consult oftalmologic complet, cu examinare atentă şi a fundului de ochi.

Unele medicamente administrate oral pentru diverse boli generale pot avea influenţă asupra ochilor, devenindu-le, în anumite cazuri, inamici: medicamenle cardiace din clasa Amiodarona /Cordarona determină niste modificări în structura corneei, pe care le vedem la examenul oftalmologic, dar care nu influenţează vederea şi, în general, nu au importanţă clinică.

Preparatele cortizonice, în schimb, luate timp îndelungat (Prednisonul şi altele), pot determina chiar boli oculare: cataracta cortizonică sau glaucolul cortizonic, ambele necesitând tratament oftalmologic, inclusiv chirurgical.

Cam aceştia ar fi “inamicii” ochilor sănătosi, factori care pot acţiona la un moment dat asupra ochilor noştri, făcându-i să devină nişte “ochi bolnavi”, suferinzi, adică ochi cu diverse afecţiuni ce necesită tratament. Aceşti “inamici” pot fi combătuţi printr-o profilaxie corespunzătoare şi riguroasă, indicată de specialistul oftalmolog, aşa cum am arătat, şi prin evitarea, pe cât posibil, a factorilor care îi determină.

Dr. Ozana Moraru, medic specialist chirurg oftalmolog – Clinica oftalmologică Oculus, Bucureşti

În fiecare joi, după ora 17.00, pe Avantaje.ro îi poţi adresa întrebari D-nei Dr. Ozana Moraru, medic specialist chirurg oftalmolog în cadrul Clinicii oftalmologice Oculus!
 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate