Dr. Ozana Moraru îţi răspunde la întrebări! Astăzi vorbim despre dezlipirea de retină!

Aceasta se poate produce spontan, sau poate avea anumiţi factori favorizanţi: miopia – în special miopia forte, unele degenerescenţe şi modificări retiniene periferice, un traumatism ocular, chiar minor, perforant sau neperforant, eforturi fizice intense (ridicarea unei greutăţi foarte mari, efortul de tuse, vărsătura sau scremutul din constipaţie sau din timpul naşterii).

Un alt factor favorizant poate fi o intervenţie chirurgicală oculară, de exemplu operaţia de cataractă, mai ales pe fondul unei miopii.

Există şi dezlipire de retină fără rupturi retiniene, care apare în unele boli inflamatorii ale retinei şi/sau vaselor retiniene şi care, în general, nu necesită operaţie.

De asemenea, modificările vitreoretiniene din diverse afecţiuni, cum e retinopatia diabetică avansată, proliferativă, sunt la baza producerii afecţiunii.

Care sunt semnele menite să ne alarmeze?

În toate aceste forme, dezlipirea este localizată iniţial într-un cadran al ochiului – situaţie percepută de pacient ca "o perdea neagră care vine dintr-o parte", după care se extinde treptat la toată retina, pacientul văzând că "perdeaua se extinde în tot câmpul vizual", în final, pacientul nemaivăzând deloc – dezlipirea totală, inclusiv cu prinderea zonei centrale, macula.

Ca simptomatologie, înainte de apariţia "perdelei negre progresive" şi scăderea vederii, pacientul poate vedea flash-uri luminoase într-o parte a câmpului vizual şi numeroase "puncte negre", "musculiţe", "funingine", care ar trebui să-l alarmeze şi să-l facă să vină urgent la un consult oftalmologic.

Uneori, dezlipirea de retină debutează printr-o scădere bruscă şi accentuată a vederii, ceea ce îl face pe pacient să vină repede la oftalmolog.

Acest debut zgomotos se datorează lezării unui vas de sânge de la nivelul rupturii retiniene răspunzătoare de dezlipirea retinei, care a "inundat" globul ocular cu sânge (hemoftalmus).

Retina, odată decolată şi neoperată la timp, determină modificări fibroase ale vitrosului, care, la rândul lor, favorizează în continuare decolarea retinei, prin tracţiunea pe care o exercită asupra acesteia – se creează astfel un cerc vicios, de la o ruptură retiniană cu o decolare localizată, până la dezlipire totală, cu fibrozări vitreo-retiniene : dintr-o boală doar a retinei devine o boală vitreoretiniană, mult mai complicat de operat şi cu prognostic vizual mai nefavorabil.

De aceea, dezlipirea de retină este o urgenţă chirurgicală, operaţia trebuind a fi făcută când pacientul încă mai vede cu zona centrală a retinei!

Diagnosticul acestei afecţiuni se poate bănui după simptomatologia descrisă de pacient, dar devine sigur doar după un consult oftalmologic specific:

– examenul fundului de ochi după dilatarea pupilei, cu biomicroscopul şi lupe speciale, dar şi cu oftalmoscopul indirect, care evidenţiază mai bine periferia retinei, numărul şi localizarea rupturilor;

– ecografia de pol posterior este esenţială, în special când mediile ochiului nu sunt transparente şi nu se poate examina fundul de ochi: fie că e vorba de o cataractă hipermatură sau de o „albeaţă” pe cornee existente simultan, fie că dezlipirea a debutat cu o hemoragie vitreoretiniană majoră, care împiedică examinarea directă a fundului de ochi.

Care este tratamentul dezlipirii de retină?

Dezlipirea de retină are un singur tratament: operaţia. Este considerată o urgenţă oftalmologică, deoarece zona dezlipită, mai ales dacă e situată în partea superioară a ochiului, poate evolua extrem de repede către o dezlipire cvasitotală, cu prinderea zonei centrale (macula, zona care este responsabilă de acuitatea vizuală).

Operaţia se numeste vitrectomie şi este o intervenţie de durată, însoţită şi de aplicaţii Laser pe retină, precum şi de injectarea în interiorul ochiului a unor substanţe sau gaze, care ajută la realipirea retinei de peretele scleral.

În multe cazuri, de obicei cele grave, multe fibrozări şi tracţiuni vitreene, este necesară şi injectarea de ulei de silicon, cu rolul de a păstra retina lipită mai ferm de peretele ocular; uleiul de silicon însă trebuie extras, lucru care se realizează printr-o nouă intervenţie chirurgicală, la câteva luni de la prima.

Există şi forme de dezlipire de retină, de obicei mici, incipiente, care nu necesită intervenţie chirurgicală, ci doar "blocarea" ei cu aplicaţii laser, cu sau fără injectare de gaz.

Operaţia de dezlipire de retină se vindecă relativ greu, în comparaţie cu alte operaţii oculare.

Pe lângă tratamentul postoperator, cu picături, pacientul trebuie să respecte anumite restricţii pe care I le indică medicul, printre care o anumită poziţie a corpului şi capului în cea mai mare parte a zilei, pentru un anumit număr de zile.

Acuitatea vizuală se recuperează relativ greu, depinzând şi de vechimea şi gravitatea dezlipirii; primele zile postoperator pot fi chiar descurajante pentru pacient, care trebuie să se înarmeze cu răbdare şi speranţă.

Există şi situaţii de recidivă, destul de frecvente (chiar în ciuda unei operaţii foarte bine efectuate), lucru care nu poate fi prevenit întotdeauna de chirurg.

Recidivele, din păcate, necesită o nouă intervenţie chirurgicală, uneori chiar mai complexă decât prima.

Tehnicile moderne şi aparatura tot mai sofisticată dau, totuşi, un procent de reuşită de peste 90 % în cazul operaţiilor de dezlipire de retină efectuate le timp.

Dr. Ozana Moraru, medic specialist chirurg oftalmolog – Clinica oftalmologică Oculus, Bucureşti

În fiecare joi, după ora 17.00, pe Avantaje.ro îi poţi adresa întrebari D-nei Dr. Ozana Moraru, medic specialist chirurg oftalmolog în cadrul Clinicii oftalmologice Oculus!
 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate