A doua căsnicie e cu noroc. Folosește-ți experiența!

Un mariaj care se încheie printr-un divorţ nu este întotdeauna un lucru regretabil: el poate servi ca lecţie pentru cel de-al doilea.

casnicie

La prima tinereţe, dragostea e ca o vâlvătaie, ai senzaţia că nimeni n-a mai iubit aşa vreodată. Râzi mult, te distrezi cât poţi, petreci până dimineaţa, călătoreşti cât te ţine buzunarul – ce-ar putea să nu meargă?

Multe ar putea merge prost, după cum se dovedeşte adesea. Aşa încât, te apropii de treizeci de ani şi deja intri în panică: este tot mai evident că această căsătorie a fost o greşeală şi timpul trece… Îţi faci curaj şi îi pui capăt, dar, pentru o vreme, ai sentimentul că scrie pe fruntea ta „eşec“.

Trece un timp, începi să te vindeci şi, inevitabil, cunoşti un alt bărbat. Lucrurile stau cu totul altfel de data aceasta. Între timp, ai revizuit puţin dosarul unei căsnicii eşuate şi chiar ţi-ai reevaluat propria atitudine. Ai făcut şi tu greşeli, asta e sigur. Dar trebuie să transformi tot răul în bine şi să înveţi din greşelile tale. Ba chiar, după un timp, ai putea scrie un scurt manual de căsnicie.

1 Soţul este o persoană de sine stătătoare

Deşi ţi-ai iubit primul soţ, ai fost prea acaparată de importanţa carierei tale şi de vâltoarea vieţii sociale ca să-i acorzi şi lui atenţia cuvenită. Ai luat decizii foarte importante fără să-l consulţi.

Ai luat totul ca de la sine înţeles şi n-ai avut grijă să-l apreciezi, să-l faci să se simtă important şi să-ţi exprimi aprecierea, ori de câte ori ai fi avut ocazia.

2 O mică ceartă nu înseamnă sfârşitul lumii

În prima căsnicie, orice conflict te ducea la plâns nervos, la reproşuri zgomotoa-se şi, în cele din urmă, la refuzul încăpăţânat de a comunica. Nu te alegeai din asta decât cu faţa înroşită şi cu o stare de sfârşeală totală. Această experienţă te-a învăţat că un dezacord trebuie clarificat. Discuţiile în contradic-toriu, chiar dacă sunt neplăcute, fac şi ele parte din viaţă şi, până la urmă, se pot dovedi utile în rezolvarea situaţiei.

Încă de la primele întâlniri cu noul tău partener, faci eforturi să arăţi partea ta cea mai calmă şi conciliantă. Poate că nu ţi-ai propus în mod conştient, dar, prin exerciţiu, asta va deveni noua ta natură: mai matură, mai echilibrată, mai tolerantă.

3 Banalitatea poate însemna fericire

La douăzeci de ani, fiecare weekend trebuia să aducă ceva special. Fie o ieşire din oraş, fie o petrecere, fie un concert urmat de o noapte în club. Iar dacă se întâmpla să nu se lege nimic din toate acestea, erai plictisită, deprimată şi, evident, foarte nemulţumită de viaţa ta.

Nu e cazul să renunţi complet la excursii şi distracţii, dar trebuie să recunoşti că acum preocupările banale, cum ar fi să ieşiţi cu câinele în parc sau să priviţi împreună la televizor, pot fi momente preţioase. Când viaţa este atât de agitată şi solicitantă, momentele de tihnă împreună au gustul lor minunat.

4 Ai descoperit arta negocierii

Până la urmă, toată viaţa este un lung şir de negocieri: la serviciu, la piaţă… de ce nu şi în familie? Iar arta aceasta se dovedeşte foarte utilă într-o familie cu copii. În cea dintâi căsnicie, nu prea aveaţi răbdare să

faceţi asta. Pur şi simplu, fiecare se înţepenea pe poziţia lui până când cel mai slab ceda. Acum, când sunt implicaţi şi copiii, din fericire, interesul lor primează, iar voi, părinţii, căutaţi să găsiţi mereu soluţiile optime pentru ei. Şi cu atât mai multă diplomaţie se cere în cazul în care copiii cuplului vin din căsnicii diferite: mai au şi alţi părinţi de responsabilizat şi de mulţumit.

5 Nu compara niciodată mariajul tău cu al altora

Erai mereu tentată să tragi cu ochiul în curţile vecinilor, să deduci un fel de tipar ideal al căsniciei şi să te întrebi dacă a ta corespunde. Te nelinişteai de câte ori aveai impresia că alte cupluri au ceea ce voi nu aveţi: mai mult amuzament, sex mai intens… sau ceea ce ţi se părea ţie. Maturizându-te, devii conştientă că perfecţiunea nu există: fiecare cuplu are zile bune şi zile mai proaste.

6 El poate fi prieten cu alte femei

Erai geloasă ori de câte ori fostul tău soţ se împrietenea cu o femeie, mai ales dacă arăta bine. Timpul petrecut de el cu o colegă la serviciu, un mic ajutor pe care i l-a dat, o glumă pe care au făcut-o şi el a repetat-o acasă ţi se păreau deja acte de înaltă trădare. La urma urmei, n-ai avut nici o dovadă de infidelitate şi nici n-ai afirmat aşa ceva. Atunci ce te rodea? Probabil că voiai să-i fii şi tu o prietenă aşa de bună. Din fericire, cu trecerea timpului, înveţi să fii mai sigură pe tine. Şi chiar dacă prima căsnicie s-a încheiat chiar din cauza infidelităţii lui, cu noul partener ai inspiraţia şi puterea să vorbeşti de la început despre încredere, despre adevăratele valori şi despre importanţa cuplului vostru.

7 Nu-l poţi schimba

Ţi-ai închipuit că vei putea schimba ceea ce nu-ţi convenea la primul tău soţ. În rea-litate, omul nu se schimbă – asta o să-ţi spună orice psiholog. N-ai reuşit decât să-l agasezi cu insistenţele şi l-ai deter-minat să-şi accentueze comportamentele care te deranjau. Cu noul partener ai analizat şi ai decis că poţi accepta defectele pe care le are, că îl accepţi cu totul, cu bune şi cu rele. Totodată, ai renunţat la ideea de perfecţiune.

8 Pune-l pe primul plan

Nu puteai să-ţi imaginezi că ţi s-ar putea cere asta. Există persoane care se află în fruntea diferitor liste: cea mai bună prietenă, cel mai de încredere confident, cea mai bună sfătuitoare în decorarea casei… Ce te-ar împiedica să te sfătuieşti mai întâi cu soţul tău şi decizia finală s-o luaţi împreună?

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Dragoste & Sex