De ce uiți atât de ușor

Învață să-ți organizezi mai bine informațiile și timpul, dar și să-ți antrenezi memoria, astfel încât uitatul (unui cuvânt, al unui lucru sau al unei activități pe care trebuia s-o faci) să nu mai fie o problemă frecventă. „Notează dimineața, în agendă, ce ai de făcut și timpul pe care îl aloci fiecărei activități.“

de ce uiti atat de usor

De câte ori nu ți s-a întâmplat, în ultima vreme, să ți se șteargă din memorie ceva de pe lista lucrurilor pe care trebuia să le faci, ca apoi să-ți amintești brusc de acestea sau, mai rău, să-ți amintească altcineva?

Loredana Vlădăreanu, life coach și trainer, explică fenomenul, oferind totodată câteva tehnici care să te ajute să te concentrezi mai bine și, implicit,
să nu mai uiți atât de des. Dacă observi că problemele de memorie nu dispar nici după aplicarea tehnicilor de mai jos, programează-te la un consult.

Uitarea, semn de îmbătrânire?

Creierul este extrem de complex. Asemenea unui calculator, acesta stochează multe programe pe două „unități“: avem un „C“, care este chiar conștientul, și un „D“, care nu este altceva decât subconștientul și inconștientul.

Așa cum pe calculator este indicat să încărcăm cât mai puțin „C“-ul, creierul nostru are capacitatea de a depozita în mod corect informațiile pentru a nu se supraîncărca. Asta înseamnă că mintea noastră conștientă ori șterge definitiv anumite informații, ori le stochează pe „D“. Așa ajungem să facem anumite lucruri cu foarte puțin control conștient.

De exemplu, pentru un adult, scrisul este un act automat: atunci când scriem nu mai stăm să ne gândim cum se face o literă, ci pur și simplu o scriem automat. Și cu uitatul anumitor lucruri pe care le facem automat este cam la fel. Nu este vorba despre îmbătrânire, ci despre faptul că suntem bombardați, fie că vrem, fie că nu vrem, cu o imensitate de informații, și atunci intră în funcțiune automat acest atribut al minții noastre: stocarea pe o „unitate“ mai largă.

Și spun o „unitate“ mai încăpătoare pentru că lucrurile stau astfel: mintea conștientă are capacitatea de a opera cu aproximativ 40 de stimuli/informații pe secundă. De exemplu, tu, care citești acum, ești conștientă și de temperatura din cameră, de cât de lejer te simți îmbrăcată, de cine este prin jurul tău și ce face, auzi și copilul sau soțul care îți spune ceva, te gândești în paralel și la ce faci de mâncare și tot așa. Aceasta este mintea conștientă.

Mintea subconștientă, pe de altă parte, are capacitatea de a opera cu 20.000.000 de stimuli/informații pe secundă. Da, am scris corect zerourile și tu le-ai citit corect: 20 de milioane! O mare parte din toate informațiile pe care simțurile tale le percep se duc automat în subconștient și rămân acolo. Așa se explică, de exemplu, intuiția. Nu este ceva supranatural, ci doar rezultatul acelor miliarde de informații de care nu suntem conștienți, dar care sunt stocate în mintea noastră.

Cum organizăm mai bine informația?

Cu toții avem de-a face în ultimii ani cu o supraîncărcare la nivel mental și nu numai. Avansul rapid pe care l-a luat tehnologia informației face să existe această supraîncărcare în fiecare dintre noi. De multe ori, se întâmplă să lucrez în programe de coaching exact cu abilitatea de time management și de organizare/planificare/prioritizare. Și atunci vin cu câteva tehnici simple, însă foarte eficiente. 

La birou, de exemplu, funcționează foarte bine agenda. În fiecare dimineață este foarte important să ne notăm într-o agendă ce sarcini avem. Apoi să le prioritizăm. Și încă ceva important: să alocăm timpi pentru fiecare activitate. De cele mai multe ori nu facem acest lucru și ne mirăm că nu am avut timp să le facem pe toate, când aceste „toate“ erau cu mult mai mult decât încape la modul realist în 8-9 ore de muncă.

Un alt lucru simplu: ce mi-ai răspunde dacă te-aș întreba cum se mănâncă un elefant? Dincolo de glumă, ideea este că nu poți înghiți dintr-odată, ci trebuie să-l iei pe bucăți. Cam acest lucru trebuie să facem și cu ce avem de făcut pe termen lung. De cele mai multe ori, avem tendința să lăsăm pe ultima sută de metri anumite activități și astfel să ne supraîncărcăm sau să depășim deadline-urile.

Deci, atunci când ai un proiect pe mai multe zile, sparge-l în bucăți mai mici, pe care să le faci zilnic. Așa cum ai mânca un elefant. Evident, o selecție a activităților cu care îți umpli timpul, fie la serviciu, fie acasă, este importantă. Și mie mi se întâmplă să uit cum trece vremea din scroll după scroll și încărcându-mi mintea cu tot felul de lucruri. Însă, îți poți propune să stai doar un anumit timp pe rețele de socializare, dacă te poți autodisciplina.

Memoria poate fi antrenată?

În teorie, creierul și întregul organism poate începe să își piardă din abilități odată cu vârsta. Opinia mea este alta. Orice om poate face tot ce vrea și cât vrea cu corpul și mintea lui. Este suficient doar să creadă, să își dorească și să se comporte în felul respectiv. Vorbesc aici despre tehnici simple de programare neurolingvistică, adică despre a șterge anumite „programe“ din mintea noastră și de a pune altele în loc.

De exemplu, nu mai spune „nu voi avea timp sa le fac pe toate!“, „ce program încărcat am!“ sau „va fi dificil să le rezolv pe toate!“, ci „aleg să fac tot ce pot pentru a rezolva sarcinile de astăzi, îmi voi folosi timpul într-un mod eficient și mă voi simți bine, voi găsi resursele și soluțiile cele mai bune!“.

Poate că ți se pare prea simplu, însă repetându-ți asta și mobilizându-te cu încredere și dorința de a reuși, vei vedea că exact așa se va și întâmpla. Esența este să crezi și să ai  o atitudine pozitivă. Iar acesta este lucrul cel mai dificil, însă posibil cu autodisciplină.

De cele mai multe ori, atunci când ceva nu ne reușește, nu este pentru că nu avem timpul sau informațiile necesare, ci pentru că ori nu știm să le folosim, să le cerem, să le gestionăm, ori nu avem încredere că putem să o facem. Cu accent pe ultima ipoteză. Încrederea că ne va ieși. Că putem. Aceasta este concluzia la care am ajuns după sute de ore de coaching  și mulți ani de muncă.

Așadar, pentru a ne păstra abilitățile, important este să începem să ștergem programul care spune „după x ani se va întâmpla y“.  Iar în locul lui să punem programul: „pot face tot ce vreau cu mintea și trupul meu și ele mă vor susține să îmi ating toate obiectivele, visurile, dorințele“. Sau găsește tu formularea care îți place.

Există și tot felul de tehnici de a ne menține optimă funcționarea neuronală. Ca în școală – cititul, scrisul, luarea de notițe, sublinierea de pasaje, toate acestea te vor face să reții mult mai ușor informațiile. De asemenea, ajută și repetarea informațiilor în mod constant.

Influența rețelelor de socializare

Obișnuiesc să merg cu mijloace de transport în comun, pentru că îmi place să observ oamenii, viața în desfășurarea ei autentică. Și constat că tot mai mulți am devenit oarecum dependenți de rețelele de socializare. Cineva chiar îmi spunea de curând că „dacă nu ești pe Facebook, nu exiști.“

Și totuși, viața se întâmplă dincolo de Facebook. Ce este mai trist, însă, este faptul că accesul la rețelele de socializare ne face mai puțin atenți la viața autentică. Și, deseori, mai triști.

O prietenă dragă îmi zicea că are de gând să își închidă profilul pentru că a început să se simtă anormală. Cum așa? În mediul online, parcă toată lumea este fericită, se plimbă, pune poze frumoase… și parcă numai ea are eșecuri, momente de nefericire sau de tristețe. Cam așa ne influențează rețelele de socializare. Ne schimbă optica despre noi, despre oameni, despre viață. Nu o schimbă structural, evident. Dar ne induce anumite emoții.

Și cum emoțiile generează gânduri  și acțiuni înseamnă că și comportamentul nostru are de suferit. Și ca să fiu corectă, uneori are și efecte pozitive prin simplul fapt că avem  o multitudine de informații. Doar că nu toate ne sunt necesare și ne produc supraîncărcarea de care am vorbit.

Ceea ce sugerez tuturor celor care frecventează rețelele  de socializare este să fie atenți cât timp petrec acolo  și să fie selectivi cu informațiile pe care le adună. Dacă îți face bine, păstrează. Dacă nu, ai de dat doar un click.

loredana vladareanu

Loredana Vlădăreanu este life coach & trainer

 

 

 

 

Interviu realizat de Cătălina Chiricheș

Foto: arhiva personală, shutterstock.com

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Psihologie