Cum iti ingrijesti pisoiasii

Pisoii nou-nascuti iau in greutate un gram pentru fiecare 2,7 grame de lapte matern ingerat.
Mult mai nutritiv decat laptele de vaca (contine de patru ori mai multe proteine decat acesta), laptele de pisica este mai bogat in grasimi si decat laptele de catea.
In primele trei saptamani, secretia lactata corespunde nevoilor pisoilor.

Alaptarea artificiala
Daca pisica nu poate alapta, este nevoie de un inlocuitor de lapte.
Laptele artificial este reconstituit din lapte praf degresat, grasimi, minerale, vitamine si este copia fidela a laptelui de feline.
Se prepara cu apa destul de calda, pentru a avea 39sC atunci cand ajunge la pisoiasi.
Nu ii hrani cu lapte de vaca! Acesta este prea gras, iar surplusul de lactoza pe care il contine provoaca fermentatii in tubul digestiv al pisoilor si conduce la diaree.
Prima saptamana Pisoii trebuie alaptati la un interval de doua ore, iar biberonul trebuie reincalzit incontinuu in timpul unui alaptat pentru ca pisoii sug incet, cu inghitituri mici.
A doua saptamana Mesele se reduc la patru pe zi, iar in cea de-a treia – la trei mese. Cu incepere din a treia saptamana, pisoii pot incepe sa bea laptele din farfurioara, pentru a-i pregati in vederea intarcarii.
Din a 15-a zi Se introduc alimente complementare: bucati mici de carne de vita fiarta si maruntita.
Hrana speciala pentru pisoi contine toate elementele necesare cresterii. Ratia zilnica inglobeaza peste 30 de elemente nutritive si contine o cantitate crescuta de proteine, dar si lipide, vitamine si saruri minerale – in special un raport optim calciu/fosfor.
Apa este foarte importanta pentru pisoi. Orientativ, o pisica trebuie sa bea intre 50 si 80 ml de apa pentru fiecare kilogram greutate corporala, mai ales daca mananca hrana uscata. In general, se calculeaza un castronel de apa pentru fiecare castronel cu mancare uscata ingerata.
Pisicile prefera apa foarte curata – trebuie schimbata de doua-trei ori pe zi.

Boala oaselor de hartie
Un regim alimentar bazat exclusiv pe carne se afla la originea acestei afectiuni, care se manifesta la pisoii cu varste intre doua si patru luni. Lipsa calciului si a vitaminei D determina subtierea oaselor, fenomen evidentiat clinic prin deformari severe la nivelul membrelor si al coloanei vertebrale.

RATIA ALIMENTARA A PISOIULUI VARIAZA IN FUNCTIE DE VARSTA

De exemplu, un pisoi de sapte saptamani, care cantareste 0,6 kg-1 kg, trebuie sa consume foarte multe proteine.
Acestea trebuie sa constituie 30-35% din ratia uscata zilnica.
Exemplu de meniu pentru pisoiasul tau de aproape doua luni:
Dimineata Lapte special pentru pisoi, la care se adauga un galbenus de ou, de doua ori pe saptamana.
Pranz Bucatele mici de carne (una-doua linguri de supa)
Dupa-amiaza Lapte special pentru pisici, imbogatit cu drojdie de bere
Seara Carne amestecata cu legume verzi (doua linguri de supa)
In general, ratia zilnica trebuie sa aiba urmatoarea compozitie: 50% carne, 30% orez sau cereale (fiert/e), 20% legume verzi sau morcovi.
Daca laptele ii provoaca diaree, inlocuieste-l cu alte produse lactate: iaurt, lapte batut etc. Daca iti hranesti pisoiul cu mancare traditionala,
nu uita sa-i dai in fiecare zi o lingurita de drojdie de bere, o lingurita de ulei si calciu vitaminizat in doza prescrisa de medic.
Mancarea uscata este o alternativa foarte practica. Ratia zilnica difera in functie de dozajul realizat de fabricant, corespunzator greutatii si varstei pisoiului.
Un pisoi care are intre doua si patru luni consuma circa 150-250 g de mancare zilnic. Necesarul de calorii pentru un pisoi care cantareste aproximativ 2 kg este de 260 kcal pe zi.
Ratia zilnica se repartizeaza la trei mese.

Pentru a se dezvolta armonios, pisoiul are nevoie de mai multe elemente.

Proteine, pe care organismul le transforma in aminoacizi, acestia fiind esentiali pentru crestere si reinnoirea tesuturilor. Proteinele sunt de origine animala (carnea si subprodusele din carne, pestele, ouale) si de origine vegetala (soia mai greu digerabila).
Lipide de natura animala.
Perfect digestibile, acestea ofera organismului de doua ori mai multa energie decat proteinele si glucidele.
Glucidele se gasesc in cereale, (orez).
Ele reprezinta o sursa imediata de energie.
Vitaminele ajuta la dezvoltarea sistemului nervos si cresc rezistenta la imbolnaviri. Dar nu trebuie exagerat, fiindca un surplus de vitamina A (de exemplu, din morcovi, ficat, legume verzi) poate avea efecte nefaste.
Macroelementele (calciu, magneziu, sodiu, fosfor, potasiu) si microelementele (fier, cupru, zinc, mangan) participa la formarea oaselor, cresterea dintilor si dau stralucire parului.

medic veterinar Cezar Garboan
Cabinet veterinar, pensiune si salon de frizerie pentru caini si pisici Tara’s Vet
Bucuresti: Calea Crangasi, nr. 46, bl. 8, parter; tel: 021-221.08.43; www.taras.ro

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Animale de casa