Cum creşti copii sănătoşi emoţional

Te gândeşti ce este necesar să faci pentru a veni în întâmpinare dorinţelor copilului tău şi cum ar fi recomandat să te porţi cu el astfel încât să nu îl privezi de ceea ce are nevoie ? Toţi părinţii doresc să ştie dacă bebeluşul lor creşte corespunzător sau dacă preşcolarul de azi se va dezvolta în liceeanul armonios de mâine. Poţi urma repere deja cunoscute cu privire la îngrijirea din primele luni de viaţă, însă cu timpul îţi daţi seama că este o muncă mai dificilă de cât ai crezut. Ce este bine să ştii despre nevoile emoţionale ale copilului tău:

copil-nevoi

foto copil jucându-se via Shutterstock

Nevoia de interacţiune.

Este una dintre nevoile care stau la baza unei dezvoltări  armonioase a copilului tău deoarece pune bazele empatiei şi ajută în reglarea emoţiilor. Un copil căruia nu i se răspunde la cereri sau nu este luat în seamă, pe de o parte este învăţat că ceea ce spune nu contează foarte mult, iar pe de altă parte nu va învăţa cum să-şi gestioneze trăirile. Dacă te întreabă ceva, sau te priveşte într-un anumit fel, este indicat să-i răspunzi, în funcţie de ceea ce faci, în timp de 10-15 secunde.

„Acum am treabă, te rog aşteaptă”. „Am înţeles, vrei să îţi aduc apa mai repede.” E important să aveţi interacţiuni reale cu copilul; în cadrul acestora va învăţa  despre frustrare ( cum să se autoregleze, cum să aştepte) cât şi  despre bucurie (şi va căuta maniere prin care să o aducă mai des în viaţa lui). Unii copii, deşi nu suferă aparent de nicio tulburare, manifestă reacţii intempestive şi bruşte, de lungă durată, fie de furie sau entuziasm deoarece nu ştiu cum anume să îşi regleze aceste dispoziţii. Acestea se invaţă din interacţiunile cu apropiaţii, în cadrul unor relaţii calde, suportive şi iubitoare.

Nevoia de joacă

Prin intermediul jocului copilul învaţă atât abilităţi sociale – îşi  delimitează teritoriul sau mai bine zis învaţă să pune limite celorlalţi participanţi în joc şi învaţă să se descurce şi în contexte mai puţin structurate. De altfel, jocul individual sau în echipă îi dezvoltă abilităţile cognitive – este atent la tine, la el, dezvoltă strategii de a face faţă, îi provoacă imaginaţia, toate acestea necesare vieţii de zi cu zi. Învaţă să împartă sau din contră să îşi salveze resursele şi să coopereze pentru a menţine relaţii de prietenie. Prin joc copilul tău începe să îşi conştientizeze trăirile şi dezvoltă modalităţi de a face faţă acestora. De cele mai multe ori copiii pun in joc evenimentele pe care le trăiesc fie la grădiniţă, fie acasă ori la şcoală şi acesta reprezintă un prilej prin care înţeleg mai bine lumea, este maniera prin care îşi externalizează trăirile şi le dau un sens propriu experienţelor.

Nevoia de acceptare

Pentru a creşte viitori adulţi în contact cu nevoile lor este  important să îţi observi copilul şi să-i dai voie să se manifeste aşa cum simte. Sentimentele nu au nevoie de a fi „corectate”, ele există, iar copilul le exteriorizeză şi îşi doreşte să aibă atât atenţia, cât şi suportul tău pe parcurs. Ce nu îl ajută pe copilul tău? Să-i negi starea „Nu ai de ce să fii supărat”, „Nu te mai bosumfla, că nu are rost, alţii nu plâng”. Ştiu, intenţia este de a-l alina, cu toate astea, el se va simţi blocat în starea sa şi este posibil ca altă dată să nu o mai manifeste. Oferă-i libertatea de a-şi consuma trăirea şi oferă-i spaţiu pentru asta. Atât furia cât şi supărarea sunt sănătoase, ajută-l doar să le direcţioneze sănătos şi să nu devină punitiv cu cei din jur.

Nevoia de reguli, de structură, de limite

Pentru un copil lumea este percepută ca fiind haotică, el are nevoie de reguli pentru a se dezvolta corespunzător. Desigur, are nevoie să ştie care îi sunt sarcinile şi are nevoie de recompense (încurajări, de exemplu) atunci cât comportamentul său este adecvat. Copiii au nevoie de un spaţiu cunoscut pe care să-l identifice ca fiind al lor, au nevoie de un mediu securizant şi sigur pe care să-l cunoască şi au nevoie de reguli pentru a menţine buna funcţionare a acestuia. Regulile vor fi simple, clare şi copilul trebuie să cunoască recompensele pentru comportamentele pozitive şi consecineţele negative pentru comportamentele dezadaptative. Ce nu îl ajută pe copil? Critica cu privire la persoana sa şi nu raportată la acţiunile sale. Este nevoie să-i comunici cu respect şi călduros ce a greşit: „Uite, mă deranjează faptul că atunci când stai prea mult la toaletă, sunt nevoit să întârzii la serviciu. Crezi că poţi trezi mai devreme pentru asta?” în loc de „Eşti insuportabil când stai cu orele în baie”.

Nevoia de libertate decizională

Ce-i drept, un copil are nevoie de îndrumare cu privire la rezolvarea unor sarcini sau situaţii cu care se confruntă, are nevoie de un model de acţiune adaptat vârstei sale, însă este nevoie să-i oferi posibilitatea de a alege singur dintre variantele pe care le clarificaţi împreună. Orice copil îşi doreşte independenţă decizională şi este firesc, are nevoie să câştige autocontrolul acţiunilor sale, să testeze realitatea, să înveţe, să dezvolte mecanisme de adaptare la dificultăţi, acest lucru îi întăreşte stima de sine cât şi respectul faţă de propria persoană.

Nevoia de iubire

Există păreri populare cu privire la faptul că iubirea prea multă dăunează copilului deorece îl vei răsfăţa. Nu există termenul de „prea multă” afecţiune, căldură, suport şi interacţiune cu cel mic. Însă, există termenul de „inadecvat” când vorbim de „plata” iubirii prin intermediul cadourilor oferite acestuia ca substitut pentru lipsa timpului, atenţiei sau atingerii ori dezmierdării copilului. Dacă vrei să creşti copii frumoşi, dă-le voie să ia propriile decizii, să trăiască în concordanţă cu nevoile lor şi fii alături de ei. Având în vedere că toate aceste lucruri necesită timp şi energie, asigură-te că dispui de un bun management al resurselor tale interioare şi atunci când sarcinile te copleşesc, cere ajutorul celor dragi.

 

cristina

 

Autor Cristina-Elena Dobrescu, psiholog clinician, terapeut ABA

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Copii