Cum ar arăta lumea dacă Obama ar fi femeie?

Este poetă, prozatoare, traducătoare și cel mai în vârstă blogger-poet. La 85 de ani, Nora Iuga debordează de vitalitate, energie și optimism: și-a îndeplinit visul de a fi actriță, jucând într-un film despre propria viață, și își dorește să vadă locuri noi pe care să le descrie apoi în cărțile ei.

nora iuga

Nora Iuga – autoare a peste 23 de cărți publicate în țară, 14 volume publicate în străinatate, 35 de cărți traduse din limba germană, printre care trei premianți Nobel: Gunter Grass, Elfriede Jelinek si Herta Muller.

În perioada 1971-1978 a avut interdicție de publicare. 5 premii ale Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie, proză și traduceri.

A beneficiat de cea mai mare bursă DAAD, oferită de statul german unui scriitor străin.

I s-a acordat, la propunerea președintelui Germaniei, ordinul Crucea de Merit pentru promovarea culturii germane.

În mai 2014 a fost lansat filmul documentar „Aici Nora Iuga“.

Ei, da, acum, la aproape 85 de ani, și-a văzut și ultimul vis îndeplinit: acela de a fi actriță, joacă într-un film despre propria viață… da, da… și are atâtea de spus. E fericită acasă, în propria sufragerie, în fața aceleiași mașini de scris care are aceeași vârstă cu ea. Firește că are și ea laptop, pe Saddam, doar e cel mai în vârstă blogger-poet, dar… nu-i atât de apropiat cum e mașina de scris.

O văd în bucătărie făcând o cafea și fumând tacticos o țigară. „Nu va ploua azi!“ zice. „Știi, mi-e frică de tunete!“ Vorbește la fel cu toți: cu librarul, poștașul, vânzătorul de la magazin, cu controlorul pe peronul unei gări. Vorbește de parcă de asta ar atârna toată lumea ei. Ce și-ar mai dori? Poate, să mai vadă și alte lumi, alte locuri, apoi să se întoarcă și să povestească.

Când a văzut prima dată filmul autobiografic în sala de spectacol, a izbucnit în lacrimi de emoție. Chiar si ea. Undeva, cândva, după miezul nopții, în cușeta unui tren, vorbind despre atâtea, i-am ascultat inima Norei…

„4 zile cu Nora“

Am avut bucuria să fiu de multe ori în preajma scriitoarei, la diferite festivaluri, târguri de carte, am avut lecturi publice împreună, și de fiecare dată mi s-a părut la fel de fascinantă.

În cartea „4 zile cu Nora“ (publicata la editura „Charmides“ 2015), vorbesc cu ea despre orice: viață, prietenii literare, destin, familie, bunici și străbunici, despre soțul ei, poetul George Almosnino, despre iubirea ei pentru echipa de fotbal Rapid, despre relația cu fiul ei, Tiberiu Almosnino (prim balerin și maestru de balet), despre femeia și rolul ei în societatea modernă.

Tactica prin care micul David l-a învins pe Goliat, potrivită femeilor

„Tratamentul inegal al femeii într-o societate dominată de falocrație a iscat nu doar ample dispute teoretice de-a lungul istoriei, dar chiar răsturnări în ordinea societății umane. Se pare că, sub conducerea amazoanelor, puternicul bărbat era mai terorizat și mai disprețuit decât femeia evului mediu, fiindcă cel care are complexul slăbiciunii lui fizice își va ascuți permanent spiritul ca să-și înlocuiască dotarea pumnului cu cea a creierului.

Femeia a aplicat de-a lungul istoriei cu multă iscusința tactică micului David și l-a învins pe Goliat. Celebra frază care a stat multă vreme la bază isoriei “cherchez la femme” nu a fost inventată din curtoazie… Există nenumărate exemple de femei care s-au impus în budoar ca și în istorie: Ecaterina a II-a, Caterina de Medici, Maria Tereza, Regina Victoria, Doamna de Fier Margaret Thatcher, Angela Merkel.

Culmea, toate au făcut erori, dar femeile sunt iertate mai ușor, fiindcă au atuul “slăbiciunii”. Bine, bine, veți spune, dar Maria Stuart, dar Ioana d’Arc, dar Mata Hari, dar milioanele de femei necunoscute, violate, bătute, aruncate în stradă, exploatate de patroni, femei din zilele noastre făcând mitinguri în civilizatele țări occidentale să nu mai fie numite “curve”, să li se creeze un stătut decent, de prestatoare de servicii sexuale?

Uneori mă și întreb, cum s-o fi născut cea mai veche meserie? Nu ca urmare a cererii? De ce curtezanele primeau daruri scumpe, de ce li se deschidea ușa, de ce li se ofereau flori, de ce li se săruta mâna și totuși, unele erau (în același timp) recunoscute pentru dotarea lor spirituală încă din timpuri imemoriale?

Nefertiti a fost un consilier excepțional al soțului ei, faraonul Akhenaton în treburile interne ale Egiptului antic. Maria Tereza, împărăteasa Austriei, a rămas în istorie mult mai celebră ca Frederic al ÎI-lea în galeria monarhilor luminați, în care ar putea intra cu brio și Regina Maria. Femeile nu sunt mai puțin capabile decât bărbații în multe domenii – Marie Curie, Coco Chanel, Maica Tereza, Ana Aslan – dar capacitatea lor e altfel configurată, fiindcă și structura lor anatomica și fiziologică e alta.“

În limbile nordice, soarele  fierbinte e femeie, iar luna rece e bărbat

nora iuga 2

„În orice element din univers funcționează o lege a compensației.

S-ar putea ca bărbații, marii emițători de teorii, să-și fi găsit un ascendent asupra femeii, aducând argumentul că aceasta, fiind un aparat de procreare care aduce pe lume copii, creația de idei i-ar fi data, în compensație, bărbatului.

M-am gândit adesea de ce în zonele calde, în care au apărut limbile meridionale, soarele în jurul căruia gravitează planetele e de genul masculin “îl sole”, iar stelele și luna, “la luna”, sunt feminine.

Aici totul se-nvârte în jurul soarelui. El e cel care face totul să germineze.

În schimb, cu cât urci în nord, unde climatul și simțirea e mai rece și mai propice activităților cerebrale și contemplației, de pildă în limbile germanice și nordice, soarele care prin căldura și lumina lui face sămânța să devină lume, e de gen feminin “die Sonne” (soarele), iar luna, contemplativă, visătoare și rece ca o frunte de poet, e de gen masculin “der Mond”.

Dacă bărbatul și femeia nu sunt identici în organele și fiziologiile lor, mă tem că celebrul slogan al Revoluției Franceze, atât de fluturat în înaintarea omenirii spre progres, “liberté, egalité, fraternité”, ar trebui cercetat cu mai puțină exaltare ca să nu ne trezim că legea universală ne râde în nas…“

Nu veți fi fericite dacă vă alungați bărbații

„Probabil că pe multe dintre voi vă deranjează chiar și acest apelativ când voi ați «merita» să vi se spună “sexul puternic! “. Luptați ca să vi se recunoască performanțele în care bărbații vă sunt inferiori. După realizarea nașterii in vitro, cred că ați dovedit că o seringă poate înlocui cu brio un partener de viață… Dar nu veți fi fericite dacă vă alungați bărbații.

Femeile așa-zis subjugate, umilite, slugile bărbaților care le-au ales pentru a le cumpăra, femeile lumii a III-a, care gătesc, spală, cară sacoșe, cos nasturi, mângâie, laudă – ele au cucerit bărbații Germaniei și ai Albionului care, în proporție de 50%, s-au văzut siliți, dacă nu au devenit homosexuali, să-și ia neveste asiatice.

Pentru că cele cu care se jucau la grădiniță de-a mama și de-a tata, le spun că nu mai au nevoie de ei decât pentru o partidă de indiferent ce… Și după aceea: Tschussi! Ne mai sunăm… Doamnelor, n-am nimic împotrivă să zburați în Cosmos, sau să va cheme Obama sau Putin. Dar de la distanța vârstei mele va spun: rămâneți femei!“

A consemnat Angela Baciu

Foto: arhiva personală a Norei Iuga

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Timp Liber