Criza – intre job si familie

cariera, job, familie

Un studiu realizat in intreaga lume scoate in evidenta (daca mai era nevoie) un fenomen obisnuit in randul familiilor de pretutindeni: femeile continua sa se ocupe de treburile casei, in ciuda faptului ca ambii parteneri petrec suficiente ore la serviciu. Doar putine cupluri fac exceptie de la regula si impart sarcinile in mod egal, insa, in majoritatea cazurilor, ziua de lucru a unei femei se prelungeste acasa, cu pregatitul mesei, aprovizionarea, facutul curateniei, petrecerea timpului ramas alaturi de copii.

De ce femeile continua sa-si asume responsabilitatea totala pentru treburile casnice, fara a cere ajutorul partenerilor lor? Psihologii gasesc explicatia in dorinta femeilor de a nu dezechilibra armonia cuplului. Abia in momentul in care energia si rabdarea lor sunt la limita vor incepe sa apara discutii pe aceasta tema, de obicei venite sub forma acuzatiilor de genul: „tu nu ma ajuti niciodata cu treburile prin casa“, „tot timpul eu sunt cea care face curat, care spala, care are grija de copii“.

DIN CRIZA-N CRIZA. Daca astfel de momente pot fi depasite in timp, cele declansate de instabilitatea financiara reprezinta un adevarat test pentru un cuplu. Instalarea crizei economice a dus la accentuarea starilor de tensiune in randul familiilor care, afectate direct de recesiune, sunt nevoite sa-si caute alte surse de venit. In aceasta perioada in care siguranta locului de munca este fragila, principala preocupare este gasirea unui job mai sigur sau a unor locuri de munca part-time, care sa-ti asigure venitul de care ai nevoie pentru intretinerea familiei.

Ce inseamna acest lucru? Ca timpul petrecut in familie, alaturi de partener si de copii, este sacrificat in favoarea muncii.

Cu toate acestea, cresterea numarului de femei insarcinate in aceasta perioada este vizibila, multi punand aceasta hotarare sub semnul unei modalitati de depasire a crizei. Poate fi considerata aducerea pe lume a unui copil o posibila iesire din criza? Ana Ionescu, specialist in resurse umane, lamureste cateva dintre nedumeririle legate de acest subiect.

In ce masura legislatia le avantajeaza/dezavantajeaza pe femeile in-sarcinate, din punct de vedere al veniturilor? Ce efecte ar putea avea reglementarile recent propuse de Guvern?

Legislatia de pana acum le avantaja pe femeile care asteapta un copil, asigurandu-le un venit de pana la 85% din salariul net pe ultimul an. Mai mult decat atat, pentru a fi incurajate sa se reintoarca la serviciu mai devreme de doi ani, femeile beneficiaza de un program de lucru mai scurt (6h/zi), impreuna cu alte stimulente de ordin financiar.

Reglementarile noi, propuse de Guvern, ar putea determina intoarcerea mult mai devreme la serviciu a mamicilor aflate in randul celor cu venituri mai mari si, mai mult decat atat, disponibilizarea celor care sunt angajati pe posturile acestora, pe perioada determinata. In lunile de absenta, companiile pot gasi inlocuitori pentru posturile ocupate de actualele mamici, insa persoanele nou angajate au contracte de munca incheiate pe o perioada determinata, singurul titular al postului fiind persoana care a ocupat prima pozitia respectiva. In acest fel, odata cu intrarea in concediu a viitoarelor mamici, s-au creat oportunitati de angajare care risca sa devina in foarte scurt timp surse de noi disponibilizari.

La intoarcerea din concediu, mama se poate gasi in situatia in care sa nu mai aiba locul de munca asigurat?

Conform Codului muncii, o persoana care intra in concediu de maternitate ramane singura titulara a postului, cu o singura exceptie: desfiintarea postului, decizie care nu poate fi imputabila angajatorului, pentru ca nu vizeaza persoana, ci postul.

In aceasta perioada de recesiune economica, companiile se orienteaza din ce in ce mai mult pe reorganizarea si redistribuirea resurselor in scopul eficientizarii activitatii, astfel incat unele posturi au fost desfiintate si responsabilitatile lor au fost divizate catre alte roluri.

Ceea ce a devenit un adevarat „trend“ la momentul de fata este tocmai mixul acesta de res-ponsabilitati si evitarea supraspecializarii pe post. Privind din aceasta perspectiva, bineinteles ca, pentru mamici, la intoarcerea din concediul de ingrijire a copilului, riscul ca postul sa fie desfiintat este destul de mare. Totodata, numarul de posturi vacante catre care o persoana aflata in aceasta situatie s-ar putea orienta este destul de mic, iar concurenta este foarte mare.

CUM SUSTINE STATUL NATALITATEA – LA NOI SI LA CEILALTI.

Daca in Romania reglementarile privind indemnizatia pentru copil se dovedesc a fi incerte (pana la momentul inchiderii editiei, inca nu fusese stabilita noua metodologie de aplicare a indemnizatiei), in unele state din Europa, politicile maternale se concentreaza si in jurul participarii active a ambilor parteneri in cresterea copiilor.

In Suedia, de exemplu, parintii angajati au dreptul la 16 luni de concediu de maternitate platite, costurile fiind impartite intre angajator si stat. Pentru a incuraja o implicare mai mare in cresterea copilului, cuplului i se cere ca cel putin doua luni copilul sa ramana in grija parintelui „minoritar“, tatal, in majoritatea cazurilor. Partidele politice de dreapta sustin, de altfel, adoptarea unei legi care sa oblige familiile sa imparta cele 16 luni in mod egal.

In Marea Britanie, femeile angajate au dreptul la un concediu de maternitate de 39 de saptamani platite. Pentru primele sase primesc 90% din salariul net, iar pentru restul, o suma fixa (in 2009, era de 123.06 lire/luna).

In Germania, femeile au 14 saptamani de concediu platit 100% (6 inainte de nastere) si la un an platit cu 67% din salariu (maxim 1.800 euro/luna).

In Slovenia, femeile beneficiaza de un concediu de 12 luni platite integral, iar in Italia, de 22 de saptamani (cinci luni) platite cu 80% din salariu, cu doua luni luate inainte de nastere.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Cariera