Copilul meu nu are prieteni

Ce e de facut daca micutul tau este prea retras? E ceva firesc sau e cazul sa te ingrijorezi?

"Nu are prieteni la scoala" – Dana C. (32 de ani), mama unui baiat de sapte ani:
"Desi a inceput scoala de opt luni, fiul meu nu si-a facut prieteni. Cand il intreb ce face in pauze, imi spune ca se plimba prin curtea scolii. Nici pana acum nu a avut prieteni, dar noi, ca parinti, ne-am spus ca acest lucru se va intampla dupa ce va merge la scoala. Ma tem ca ceva nu e in ordine. Copiii prietenelor mele si-au facut amici inca din clasa intai."

"Fiica mea sufera, pentru ca fetitele de la gradinita nu se mai joaca cu ea" – Carmen S. (29 de ani), mama unei fetite de cinci ani: "Saptamana trecuta, am gasit-o pe Laura, fetita mea, plangand in curtea gradinitei. Mi-a spus ca prietenele ei n-au mai vrut sa se joace cu ea. A doua zi n-am putut s-o conving sa mearga la gradinita. Totusi, a treia zi, am dus-o si am vorbit cu educatoarea. Lucrurile au mai evoluat de atunci, insa ea continua sa fie trista si sa spuna ca ‘nu mai are prietene’."

Psiholog CARMEN IANCU: "Adevaratele prietenii se leaga pe la opt-noua ani"

  • Autoizolarea unui copil de grupul in apropierea caruia el isi petrece mare parte din timp ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru parinti. Cunostintele se leaga foarte usor pe la varsta de cinci ani, cand micutul trece printr-un intens proces de cunoastere, iar prezenta altor copii de varste apropiate poate fi un stimul in aceasta directie.
  • Pe de alta parte insa, copiii leaga prietenii mai stranse abia pe la opt-noua ani. De aceea, nu pare un motiv de ingrijorare faptul ca un baiat de sapte ani nu are prieteni printre colegii sai cei noi, de la scoala. In multe cazuri, retragerea in sine denota o structura interioara de tip introvertit, care se simte mai bine in singuratate.
  • Exista si situatii in care autoizolarea este efectul unui eveniment traumatic, petrecut in colectivitate, copilul refuzand asocierea de teama unei eventuale agresiuni – fizice sau verbale.
  • Ignorarea posibililor parteneri de joaca poate fi si efectul unei educatii (cel putin) exagerate, copilul rasfatat asteptand ca ceilalti sa-i ofere atentie, fara ca el sa aiba vreo initiativa.
  • Parintii trebuie sa se comporte cu mult tact in asemenea situatii si, in nici un caz, sa nu se repeada asupra copilului cu intrebari de genul: "Cu cine te-ai jucat azi? De ce nu te-ai jucat cu X? N-a vrut sa se joace cu tine?".
  • Este neaparat necesar ca parintii sa-l incurajeze si sa-i dea incredere in el.
  • Exista si cazuri extreme, cand retragerea in sine poate ascunde un dezinteres fata de ceilalti. Asociat cu automatisme si ciudatenii de comportament, acest dezinteres necesita atentia psihiatrului (autism infantil – o tulburare de personalitate, de tip schizoid).

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Copii