Copiii infiati au nevoie de multa grija

Complexele copilului
Copilul infiat a fost puternic traumatizat pana a ajunge sub noua tutela. Chiar si in cazul unei case de copii ideale, lipsa unui permanent contact cu mamica si-a lasat oarecum amprenta. Copilul are o latura a comportamentului afectiv usor dezechilibrata. Aceasta inseamna ca tot ce este legat de controlul afectiv, inclusiv sociabilitatea, comunicarea, comportamentul de joc si necesitatea de tandrete, au de suferit.

Dar daca adopti un copil, trebuie sa fii pregatita sa oferi nu doar aceasta afectiune, ci si multa intelegere, pentru ca este foarte probabil sa te confrunti, de la inceput sau intr-un anumit moment, cu unele mici probleme.

Indiferent daca este micut sau mai mare, gandeste-te ca pentru el devii subit si o speranta de bucurie, dar si autoritatea de care trebuie sa asculte. Chiar si in cazul copilului de varsta mica, apar unele probleme de adaptare, datorate in primul rand faptului ca genetic copilul este programat sa se adapteze si sa urmeze prima fiinta care a stat alaturi de el in primele trei – patru luni. Dar toate aceste mici probleme sunt usor de trecut, daca stii ce sa faci.

Primele probleme
Cand si cum ii spunem ca este adoptat? Exista cazuri in care unii copii nu afla niciodata ca parintii lor nu sunt cei naturali, iar unii nici nu banuiesc si nici nu ar crede acest lucru decat in fata unor acte. Ascunderea faptului ca micutul este infiat este insa foarte riscanta.

Psihologii britanici au aratat ca micutul care afla singur, la o varsta critica, faptul ca nu-si cunoaste parintii, sufera o trauma psihica foar­te puternica, care uneori poate duce la psihoze grave, de tipul dedublarii personalitatii. Se intelege ca pentru unele temperamente, puternica descoperire a acestui adevar nu produce nici macar un dezechilibru vizibil, ci doar o dezamagire trecatoare.

Totusi, daca micutul nu stie ca este infiat, este mai bine sa nu risti sa aiba o trauma foarte puternica. Este cel mai bine ca, inainte de a-i spune copilului, sa-l asiguri ca il iubiti foarte mult, ca il respectati, ca doriti sa faceti orice pentru ca, indiferent de cost si sacrificiu, el sa fie fericit si sa aiba un viitor asigurat. Nu-i spuneti acest lucru intr-un discurs bine organizat si bine ticluit.

In anul in care hotarasti sa-i vorbesti despre acest lucru, creeaza ocazii de a vorbi despre asta. E foarte important ca micutul sa afle de la voi despre acest lucru si nu intamplator, din discutiile rudelor sau ale tale cu altcineva. Spune-i ca esti o altfel de mama, si asigura-te ca a inteles ca nu ati vrut sa mintiti, ci doar sa asteptati sa creasca pentru a intelege mai bine. Nu dramatiza foarte mult si incearca sa nu plangi.

Dramatizarea il poate face pe micut sa creada ca este vorba de ceva foarte rau, foarte tragic, si va asocia fara sa vrea faptul ca nu esti mama naturala cu o tragedie. Explica-i ca il iubesti asa cum te iubesti si pe tine, ca inima ta ii este deschisa. Termina primul discurs despre realitatea identitatii tale ca mama prin cuvinte si fraze legate de iubire, bucurie.

Dupa ce i-ai marturisit totul, trebuie sa-i faci o surpriza de proportii. Un cadou foarte frumos, o jucarie si o iesire din localitate intr-o atmosfera vesela este cea mai recomandata pentru a atenua socul psihologic. Nu uita ca dupa ce i-ai spus, daca are o varsta peste patru ani si jumatate, va urma o replica a micului soc al sau.

Fii foarte atenta la evolutia starii sale si cand crezi ca devine mai trist, ia-i un alt cadou frumos si distrage-i atentia cu o alta iesire din localitate. Cu toate aceste diversiuni de amortizare a socului, el tot va resimti o vreme replicile micului cutremur. In perioada in care afla adevarul despre el si tine, sa fie implicat intr-o activitate pasionanta, care sa-i ocupe placut timpul. Poate fi vorba de o activitate sportiva, de un joc de grup, pe calculator etc.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Copii