Colinde pe plaiuri dobrogene

Judetul Tulcea este harazit de Dumnezeu cu toate formele de relief: campie, deal, munte, delta si mare. Oamenii din aceste locuri pastreaza traditii ce dateaza din anii 1580, de pe vremea cand ciobanii au venit aici in transhumanta, cu oile din Lunca Dunarii.

Ca peste tot in tara, dobrogenii se bucura de sarbatorile de iarna si incearca sa pastreze traditiile transmise din mosi-stra­­mosi. In cea mai mare parte, acestea provin de la populatia geto-daca, peste care s-au suprapus elemente din cultura romana si slava, imbracate uneori in haina crestina.

Pentru alungarea duhurilor rele – Oleleul. Elementul pagan original si cel mai vechi din zona de nord a Dobrogei il constituie „Oleleul“, personaj prezent doar in cetele de colindatori din Macin, judetul Tulcea. Oraselul e strajuit la nord si vest de lantul dantelat al culmii Pricopanului, iar la Apus – de ruinele cetatii celtice „Arrubium“, de pe malul drept al Dunarii vechi.

„La noi, colindele incep sa le invete flacaii de pe la Sfantu’ Niculae. Se-aduna pe cete la vataf (conducatorul cetei de colindatori) acasa. Flacaii care-nvata colindele sunt cei dinainte de armata, da, ne-nsurati“, scria Nicolae Bancu, vataf intre anii 1940 si 1946. „Oleleu’ intra ’nainte pe langa ceata, o apara si-o-nconjura de cate doua trei ori, pana se-aseza ceata la fereastra si colinda…, si atunci el sta de-o parte si veghea acolu…“.

Vataful mic si vataful mare sunt mai-marii cetei. Ei aleg baiatul care va fi costumat in Oleleu si sunt singurii care ii cunosc identitatea. Barbatul ca­­re se costumeaza trebuie sa fie voinic si sa impuna respect, ca sa sperie duhurile rele si, mai in gluma, cetele de co­­lin­da­tori.

Nici nu este nevoie de prea mult efort, caci infatisarea lui face copiii sa planga si spiritele necurate sa fuga din casele in care calca: cojoc din piele de oaie, curea, buzdugan si sabie din lemn, catruna, beteala, clopotei si ta­­langi.

Oleleul nu canta cu ceata, dar are onoarea sa intre primul in casa gazdelor. Isi mustra colindatorii atingandu-i cu sabia daca incalca vreo re­­gula, iar clopotele si talangile creeaza un sunet asurzitor atunci cand danseaza. Trebuie sa fie om rezistent cel care se costumeaza, pentru ca in noaptea de Ajun nu isi da deloc masca jos, nici macar pentru a mananca si a bea.

Colindatorii sunt imbracati cu sube negre, cizme de cauciuc si caciuli de astrahan. Ceata canta colindul cerut de gazda (de fata, de baiat, de casa, de prosperitate), iar rasplata consta in carnati si vin. A doua zi, pe 25 decembrie, ceata se strange la vataf acasa unde se dezbraca Oleleul, se incinge gratarul si colindatorii se bucura de rodul muncii lor.

Mosoii In comuna Luncavita, forma cea mai veche a colindatului cu ocazia sarbatorilor de iarna este colindatul cu masti.

Reprezentativi pentru aceasta zona sunt Mosoii. Semnificand spiritele stramosilor, ei alunga raul din calea Nasterii Domnului, pregatind cararea pentru un an mai imbelsugat, cu liniste si bucurii.

Mosoii sunt, de fapt, oameni im­bra­cati in costume compuse dintr-un cojoc intors pe dos, lung pana la pamant, cu blana de vulpe sau de iepure, masti mesterite din tartacute, coarne de berbec, mustati de iepure, panglici colorate, flori nemuritoare si margele multicolore.

Colindatorii poarta mosoaiele la fiecare gos­po­da­rie, cantand colinde de casa, de vanatoare, de fata si de belsug.

 

 

text si foto: Oana Racheleanu
 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Diverse