Cine se refugiaza in Romania?

Fără categorie

In afara de protectie, adapost, hrana si medicamente, un refugiat are nevoie si de ajutor din partea noastra, ca sa poata prinde radacini aici.

Unul dintre motivele exilului: un viitor mai bun pentru copii
Desi religia nu le permite, aici, unele femei musulmane sunt dispuse sa munceasca.
Din pricina conflictelor etnice, Asina si familia ei au parasit Afganistanul cu sapte ani in urma.

Fara parinti si prieteni, departe de casa, strain de limba si de obiceiuri, unui refugiat ii trebuie protectie, adapost, hrana si medicamente. Dar cel mai mult are nevoie de ajutor din partea noastra pentru "a prinde radacini" in noul camin. Atitudinea noastra deschisa inseamna pentru ei mai mult decat orice ajutor material.

In bucataria de la etajul al doilea al Centrului pentru refugiati "Stolnicul", Asina (20 ani) gateste spanac intr-o cratita care ocupa doua ochiuri de aragaz, pentru ca sunt de hranit patru frati, patru surori, mama, tatal si bunicul. Asina poarta blugi si o bluza sport si vorbeste foarte bine romaneste. Nimeni nu ar crede ca e musulmana. A venit cu familia acum sapte ani, din pricina conflictelor etnice din Afganistan, si a depus cerere de azil. Din 1991, cand Romania a semnat Conventia Natiunilor Unite privind Statutul Refugiatilor, s-au primit circa 14.000 de solicitari de azil. Oficiul National pentru Refugiati (ONR) le analizeaza si decide cine primeste sau nu statut de refugiat – in ultimii 13 ani, au fost aprobate circa 2.000 de cereri. Fiecare cerere inseamna bani de la buget pentru cazare, ajutor social, bunuri materiale si asistenta.

Deocamdata este o tara de tranzit, dar, spun expertii, Romania tinde sa devina o tara de destinatie, mai ales dupa aderarea sa la Uniunea Europeana.

Pe parcursul procedurii, fiecare solicitant are dreptul la cazare gratuita intr-un centru administrat de ONR, primeste 500.000 lei pe luna si bunuri de igiena personala si generala. Finalizarea procedurii poate dura cateva luni sau mai mult de un an, in functie de numarul de cereri depuse si de dificultatea verificarii declaratiilor. Cand un solicitant e respins, fie depune alta cerere, fie paraseste Romania in 15 zile de la pronuntarea judecatorului. Daca este prins ulterior, e inchis intr-un penitenciar pentru strainii cu sedere ilegala in tara. Daca cererea este aprobata, el devine refugiat, avand drepturile unui cetatean roman, mai putin dreptul de vot; poate deveni cetatean al Romaniei (in urma unei cereri) in termen de opt ani sau de cinci, daca e casatorit cu un cetatean roman. Ajutorul de la stat inceteaza si el se poate muta din centrul de cazare pentru a incepe o viata noua, pe propriile picioare. In cazul in care refugiatul nu are mijloace sa se intretina, poate ramane in centru cel mult un an, platind o chirie lunara de circa un dolar de persoana. Mamele singure, batranii, minorii neinsotiti pot ramane in centru pana cand situatia lor se imbunateste.

Conform ultimelor statistici UNHCR, majoritatea solicitantilor de azil in Romania provin din Orientul Mijlociu, Africa si Asia.

In centrul de cazare locuieste si o fata inalta, cu tenul alb si ochi albastri. I se spune "Natasa", are 20 ani si e din Tiraspol. Natasa, care asteapta sfarsitul procedurii de cerere de azil, este in camin din august 2004. Pana sa vina aici, a fost victima traficului de persoane. In cerere, la rubrica "Motive", scrie ca de la 12 ani a fost rapita si tinuta impreuna cu alte fete in Chisinau. In 2000, au fost duse la Timisoara, cu acte false, si in august 2004 a reusit sa scape: s-a aruncat de la balcon… De la spital, a fost adusa aici. Pana cand va putea lucra, trebuie sa se descurce cu banii primiti de la stat. Natasa se descurca greu, dar reuseste – cu ajutorul celorlalti din centru.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din