Ce mancam ca sa fim mai destepti

Pare de necrezut, dar ne putem influenta functionarea creierului prin alimentatie si modificari simple ale stilului de viata. Nevoile noastre nutritive au fost stabilite cu milioane de ani in urma si sunt, in continuare, cel mai bun indrumar in alegerea unei hrane sanatoase.

In Epoca de Piatra, alimentatia oamenilor era compusa in proportie de 65% din fructe, verdeturi, nuci, leguminoase, miere si 35% din vanat usor, oua, peste, moluste si crustacee.

Din pacate, meniul nostru s-a indepartat cu mult de acest tipar, astazi fiind constituit in proportie de 55% din "noutati" total necunoscute stramosilor nostri: cereale superprocesate, produse lactate, zahar rafinat si alcool, ca sa nu mai vorbim de indulcitori sintetici, grasimi hidrogenate, conservanti si coloranti artificiali – substante de care nimeni nu auzise cu 50 de ani in urma.

De aceea, regimul nostru alimentar si cerintele creierului au ajuns intr-o faza de contradictie. Daca mostenirea genetica a ramas aceeasi timp de cateva milioane de ani, modul de hranire s-a schimbat radical in ultimele cateva zeci de ani.

De aceea, nici nu mai surprind frecventele dereglari cerebrale, depresii, psihoze si dementa. Creierul nostru tanjeste dupa substantele nutritive existente in pestele oceanic, in vanat si fructele de padure, iar noi ii dam hamburgeri, cola si guma de mestecat…

Grasimile bune si rele
Grasimile din alimentatie au efecte covarsitoare asupra functionarii creierului. Grasimile saturate (de origine animala: untura, unt, smantana, frisca etc.) au efecte negative majore asupra memoriei si invatarii, in timp ce grasimea mononesaturata (uleiul de masline) este benefica pentru memorie, iar cea polinesaturata poate avea efecte bune sau rele, in functie de tip.

Vestea buna e ca efectele daunatoare par sa fie cumulative, adica riscul de "prostire" creste in timp. Un pic de inghetata cu sirop de ciocolata sau o prajitura cu crema nu strica nimanui din cand in cand. Pericolul vine din durata prelungita a unui regim bogat in grasimi saturate.

In timp, obisnuinta de a consuma alimente grase, mai ales cele de tip fast food, poate fi extrem de daunatoare – duce la modificari in functionarea, dar si in morfologia celulelor cerebrale.

Regimul bogat in grasimi este asociat cu bolile cerebrale degenerative (Parkinson).
Cercetatorii recomanda, la un regim de 2.000 de calorii pe zi, un consum echilibrat de grasimi, astfel: 4,4 g grasime tip omega-6 (din carne, ulei de porumb, de floarea-soarelui sau soia si din majoritatea sosurilor pentru salate) trebuie asociate cu 0,65 g grasimi omega 3 cu lant lung, din peste sau fructe de mare, si cu 2,2 g grasimi omega 3 cu lant scurt, din nuci si verdeturi.

Hrana pentru minte
Pentru a functiona, creierul nostru are nevoie de o substanta – acidul docosahexaenoic (DHA), care se gaseste in grasimile tip omega 3, stimulatoare ale proceselor cerebrale.

Pestii mananca alge, pe care le transforma in DHA, si se mananca unii pe altii, facand rost de o multime de grasimi omega 3, bune pentru creier. Pestele contine proportia cea mai mare de DHA, iar pestele gras (hering, macrou si sardele) este "campionul" grasimilor bune si cel de care avem nevoie. Pestii mai putin grasi (platica, bibanul, codul) si crustaceele contin mai putin DHA.

Grasimea din peste protejeaza arterele contra obturarii, inima – de boli si creierul – de depresie. Cercetatorii japonezi au dovedit ca acizii grasi omega 3 din peste induc buna dispozitie si la persoanele normale maresc eficienta cerebrala pana la varste inaintate.

 

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Dieta