Câte broaşte ai pupat până la el?

florentinaCa să-ţi găseşti perechea, să-l simţi noapte de noapte lângă tine până la adânci bătrâneţi, să-ţi umpli viaţa cu o mie de sensuri şi să scapi de zbateri şi căutări inutile prin ape tulburi, îţi trebuie un ingredient cheie. Fericiţi cei ce-l au…

Şi ce? Dacă m-am măritat devreme credeţi că nu mi-am luat porţia de eşecuri? Cine nu are propria colecţie de broscoi rataţi, indecişi, imaturi, infideli pe care i-am pupat cu foc în speranţa că se vor transforma în prinţul visat?

Bine, nu în prinţ, mai dă-l încolo de prinţ cu cal cu tot, dar măcar într-un bărbat decent şi responsabil care să puna umărul la temelia unei familii…

Şi când m-am măritat, acum 13 ani, credeţi că am găsit cosânzeanu? Nici vorbă! Dar măcar am găsit un broscoi cinstit. Cu bubele la vedere, nu ascunse, cum obişnuiesc să facă fraţii lui din baltă.

Am învăţat să-i tolerez jocurile războinice din calculator, sonorul la maximum pe canalul de sport, lipsa lui totală de atenţie la meciurile cu Steaua. Dar, chiar şi aşa, e de departe cea mai reuşită broască pe care am întâlnit-o şi căreia am decis să-i pun frac de prinţ…

Dacă vreţi, mă puteţi numi Regina Întâlnirilor Fiasco, cu motto-ul „Toţi rataţii să vină la mine!“

Îmi vin în minte câteva din întâlnirile mele romantice şi mulţumesc Cerului că mi-a dat doi băieţi şi că n-am fete care să-mi ducă nemiloasa Karmă mai departe… În trecutul meu glorios, un potenţial candidat a venit la o întâlnire romantică cu o Biblie şi cu şerveţele pe post de semne de carte, citindu-mi pasaje întregi despre preacurvie.

Nici cu următorul nu mi-e ruşine. Mi-a dat cadou o poză cu maică-sa, o fostă contabilă la Antilopa. Femeia nu lipsea din nici o conversaţie. Mama a zis, a făcut, mama ştie….

broscoiAm fost apoi părasită pentru că nu l-am votat pe Iliescu. Vedeţi cât de greu mi-a fost să găsesc un exemplar decent de bărbat care să corespundă unui banal tipar de normalitate?

Dacă mă întrebaţi de ce trebuie să trecem prin aceste încercari, o să vă spun părerea mea, deşi, categoric nu e cea pe care o aşteptaţi.

Doamnelor, deja ştiţi răspunsul, dar n-aveţi curajul să o spuneţi tare!

Aşadar, fie că ne place fie că nu, e vorba de… noroc. Nici nu mai contează educaţia solidă primită de la părinţi, diplomele, masteratele, şarmul personal, charisma, sufletul bun, poţi fi chiar la antipozi: uneltitoare, materialistă, hrăpăreaţa, parvenită… dacă n-ai noroc, nimic din toate astea nu mai contează.

Totul se năruie. Norocul e scânteia care aprinde focul, şi cu focul de partea ta nu pierzi nici o şansă. Şi dacă-mi spuneţi că norocul şi-l face omul cu mâna lui, o să vă spun că dictonul se potriveşte la fix doar în viaţa profesională.

Pe-aceea ne-o facem noi şi ţine de ambiţia şi motivarea fiecăruia. În drumul sinuos al relaţiilor personale, orbecăind după un suflet care să rezoneze cu al nostru, fără noroc nu ai nici o şansă să ieşi din balta cu broaşte. Şi perseverezi, luându-le la pupat pe cele care-ţi întretaie calea. Cu fiecare broască îţi creşte frustrarea şi deznădejdea. Capeţi neîncredere şi devii suspicioasă la fiecare orăcăit. Noroc. Asta e tot ce trebuie.

Pentru că atunci când îl ai, viaţa te poartă în aşa fel încât daţi unul peste altul, vă întâlniţi, vă vedeţi, vă simţiţi. Când ai norocul de partea ta, nu contează cât de nedormită, nemachiată, nearanjată arăţi…

Norocul vă aduce pe amândoi într-un punct de unde puteţi începe construcţia anevoioasă a unei relaţii. Ce să faci ca să ai noroc în viaţă? Iertaţi-mă, n-am înţeles întrebarea….

Autor: Florentina Muşat

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Relatii