Casa de lut – viitorul eco

Ileana Mavrodin
Aventura aceasta a casei mele naturale, ecologice, in care am investit enorm de mult suflet si, culmea, uimitor de putini bani, a inceput in primavara lui 2004, cand am venit in vacanta in Romania. Aveam aproape 50 de ani, locuiam in Canada de 11 ani si nu ma gandisem niciodata sa ma intorc in tara. Imi era bine acolo, aveam contracte cu guvernul canadian si cu firme celebre, Corel, Mitel, desenam pe calculator logo-uri, faceam brosuri de promovare, clipart-uri.

Vroiam sa merg in vara aceea in Los Angeles, la un seminar despre casele naturale, dar un concurs de intamplari a facut sa ajung in Romania, in Severin, la Sasca, iar cu cei 2000 de dolari destinati seminarului am… cumparat un teren pe malul Nerei. Am inceput sa experimentez aici, cu caramizitest si cu o macheta, am descoperit apoi placerea de a modela, am prins curaj si, iata, am renuntat la biletul de intoarcere in Canada si am ridicat Casa-Verde in doar patru luni, cu ajutorul unui prieten.“

Casa-Verde
Povestea pare desprinsa dintr-un film de aventuri usor fantastic, dar lucrurile sunt uimitor de serioase: casa de lut cu finisaje speciale si incalzire centrala chiar exista, este asezata pe malul drept al Nerei, la iesirea din chei, vizavi de satul Sasca Romana; experimentul ecologic ridicat cu propriile maini de Ileana Mavrodin lanseaza un concept care s-a extins deja si prinde din ce in ce mai mult printre familiile tinere din Romania.

La inceput, multi s-au aratat reticenti, dar dupa ce au participat la workshop-urile Ilenei si au trait pe viu experienta constructiilor din lut, au prins gust pentru un alt mod de a locui, pentru acest gen de arhitectura prietenoasa, mai blanda si totodata ecologica si pentru un mod de viata sanatos, apropiat de natura si cu respect fata de mediul inconjurator.

Casa-Verde
„Materialul din care este facuta casa se numeste cob, un amestec de pamant lutos, nisip si paie care se pune pe zid umed si apoi se modeleaza, iar tehnica de construit este un fel de amestec intre zidarie si olarie. Rezultatul este o casa de poveste cu nise, polite si modele in basorelief, dupa fantezia si inspiratia fiecaruia. Deosebirea fata de modul traditional in care acest material se foloseste este ca nu se fac cofraje sau impletituri de nuiele pentru suport.

Traditionalul modernizat

Casa-verde are acoperis de iarba, o bancuta cu «incalzire centrala» prin care trec fumurile sobei, are baie cu apa curenta adusa prin cadere libera si curent de la o baterie solara. Anul trecut am terminat bucataria de vara cu cuptor de paine, loc pentru test si pat deasupra cuptorului. Sigur ca traim in secolul al XXI-lea si avem nevoie de confort si de finisaje moderne.

La Casa-Verde am testat pe pereti un amestec de ceara de albine si ulei de in si vreau sa aplic tehnica araba tadelak, folosita in cele mai luxoase locuinte, in care se aplica straturi de praf de marmura si lut foarte fin, care se acopera apoi cu un fel de sapun special, ca suprafata sa devina impermeabila.

Cu aceasta tehnica se pot face cazi si chiuvete din lut, se pot ridica sali de baie din chirpici, iar peretii devin rezistenti la infiltratii. Casele traditionale au farmecul lor, sunt vii, respira si regleaza natural umiditatea la 50%, asemenea corpului uman; ele au rezistat sute de ani asa, racoroase vara si calduroase iarna, pana cand bunicii s-au dus, iar noii proprietari, in loc sa repare acoperisurile si sa desfunde rigolele, au decis sa toarne beton.“

UN ALT MOD DE VIATA

„Aici, pe malul Nerei, toata agitatia societatii de consum pare fara rost, se schimba valorile si prioritatile. In Canada traiam in aer conditionat, din garaj intri direct din casa, apesi pe buton si usa se deschide automat, ajungi la birou, iar apesi pe buton si intri in parcajul subteran, iei liftul, stai opt ore in fata calculatorului si faci drumul in sens invers, fara sa faci un singur pas pe afara.

Ma gandeam la toate acestea in primavara aceea din 2004, cand ascultam pasarile la prima ora a diminetii si ma intrebam cati dintre noi mai stiu cand infloresc paducelul, liliacul, salcamul, teiul sau cand am simtit ultima data mirosul padurii primavara?

De atunci au trecut opt ani, acum merg doar in vacanta in Canada si sunt mai fericita ca niciodata. Casa-Verde, cea nascuta ca un experiment, a devenit un mod de viata, am obsinut autorizatii de construire si exista inca alte cateva proiecte autorizate: langa Bucuresti, Timisoara, in Arges, pe Valea Doftanei sau la Sangeorz Bai. Anul acesta incepem a doua casa la Sasca, fiica mea cu sotul si cei doi nepotei se vor intoarce si ei in Romania, unde vom infiinta o firma de constructii de pamant; iar visul meu acum este sa introduc cobul ca alternativa de constructie ecologica in Romania.“

Casa-Verde Casa-Verde Casa-Verde

Tabere pentru invatarea tehnicii de constructie

„In fiecare vara, la Casa-Verde din Sasca, organizez tabere unde invatam sa lucram cu lutul, sa-l folosim la zidarie si tencuieli, sa facem vopsele naturale si pardoseli. Invatam tehnici de ridicat constructii de cob, baloti de paie sau cord wood (lemn de foc zidit cu lut). Ele sunt spectaculoase si foarte multi tineri vor sa stie cum se poate face practic o asemenea casa cu costuri mici si impact minim asupra mediului. Cu toti cei care am lucrat la aceste proiecte am devenit prieteni, ne-am implicat si am impartatit acelasi vis.

Cine suntem? Suntem noi, orasenii de la bloc care vrem o casa de pamant, pe pamant, o alternativa la vila roz de beton si sticla care ne sfideaza cu aroganta «modernismului» sau.

Familii tinere care vor o alternativa sanatoasa in care sa-si creasca copiii sau bunici care nu mai vor betoane. Intoarcerea la natura este un curent mai ales in randul celor care, la 30-40 de ani, au deja 20 de ani petrecuti in fata calculatorului.“ Detalii despre workshopurile Ilenei Mavrodin, despre constructii de lut si case naturale gasesti pe www.casa-verde.ro.

Adrian Ciltan; foto: arhiva personala a intervievatei

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Relatii