Cand mai vine barza?

Copilul unic simte nevoia de a avea un fratior sau o surioara, cu care sa se joace.
Totusi, atunci cand visul i se implineste, se poate intampla sa fie trist ca bebelusul e prea mic pentru a se juca.

"Baiatul voia sa se joace cu surioara lui" Marcela B., (31 de ani):

"Dupa ce a implinit patru ani, Bogdan m-a rugat sa-i fac un fratior sau macar o surioara. Din ziua in care a aflat ca voi mai avea un copilas, s-a schimbat mult. S-a straduit sa fie cat mai cuminte si sa nu ma supere. Din pacate, cand am venit acasa cu micuta si ea a plans noptile, a fost total dezamagit. Mi-a cerut s-o iau din camera lui, desi el fusese cel care insistase sa asez acolo patutul bebelusului. Ce ma sfatuiti sa fac?"

"Copilul cel mare vrea sa stie ca n-a pierdut dragostea parintilor"

Valeria Negovan, lector universitar la Facultatea de Sociologie, Pedagogie si Psihologie – Bucuresti:
"Daca exista posibilitatea separarii copiilor pe timpul noptii, este bine sa se opteze pentru asta. Ar fi bine ca, la inceput, copiii sa se intalneasca in momentele in care sunt bine dispusi (satui, odihniti, cu chef de joaca) pentru a se putea bucura unul de altul, pentru a-si descoperi fiecare bucuria de a nu fi singur. "

Altfel, insa nu mai rau

  • Aparitia celui de-al doilea copil schimba viata tuturor membrilor familiei, deci si pe cea a primului nascut, obisnuit pana atunci sa fie si singurul.
  • Dintr-o data, toate incep sa se ‘invarta’ in jurul noului venit; mama, numai a lui pana atunci, acum este mai ales a celui abia nascut.
  • Noile obligatii ale mamei fata de copilul mai mic pot fi percepute de primul copil ca semne ca a pierdut dragostea ei. Interesul tatalui sau al bunicilor, admiratia prietenilor familiei pentru evolutia bebelusului pot fi interpretate ca dezinteres pentru el.
  • La toate acestea copilul cel mare poate reactiona uneori evident, alteori voalat, mascat. Apatia sau agitatia mai accentuata decat de obicei, refuzul cooperarii in diverse activitati in care «inainte» se implica, izolarea intr-un univers pe care nu-l mai dezvaluie celor dragi, pot trece neobservate printre noile griji ale parintilor. Dar ele vorbesc despre o acomodare dificila in situatia data si pot prevesti probleme ulterioare.

Patru sfaturi pentru parinti:

Pentru a fi siguri ca primul nascut il va accepta si indragi pe mezin, ar fi bine sa tineti cont de urmatoarele sfaturi:

  1. Preveniti instalarea sentimentului ca noul venit ii ameninta locul in cadrul familiei. Nu alimentati, din neglijenta, teama primului nascut ca va pierde, din cauza bebelusului, dragostea si grija parintilor.
  2. Privirile dragastoase si cuvintele calde, oferite celui mic, in cursul multelor actiuni pe care le implica ingrijirea lui trebuie intotdeauna prelungite si inspre copilul care le mai cere inca, fie si numai pentru a se convinge ca nu a fost "inlocuit".
  3. De asemenea, ar trebui sa-i solicitati ajutorul in ingrijirea micutului – dupa puterile lui, desigur. Astfel, isi construieste ascendentul de care are nevoie in fata noului "aspirant" la inima si grija mamei.
  4. Daca parintii au grija sa nu scoata brusc din viata familiei obiceiurile anterioare venirii celui de-al doilea copil, primul nascut isi va accepta fratele mai mic cu seninatate, altruism si optimism, asa cum numai copiii o pot face. Iar cel mic va creste stiind ca poate conta pe dragostea fratelui mai mare.

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Relatii in familie