Călătorie de neuitat în Ţara Sfântă!

În prima zi a pelerinajului în Israel, am mers la Mănăstirea „Sf. Sava“, din pustiul Iudeei, unde de jur-împrejur nu vezi decât piatră, nisip şi grote săpate în stâncă.

Aici vieţuiesc o mână de călugări, cu o rânduială foarte aspră, de aceea în acest loc nu pot pătrunde decât bărbaţii. Dar pentru femeile care se opresc la poarta mănăstirii, un călugăr aduce părticele din moaştele Sfântului Sava, pentru a se închina.

De asemenea, femeile care doresc să rămână însărcinate, dar nu pot, primesc în dar o frunză de finic, din copacul sădit chiar de către Sfântul Sava.

Se spune că după o perioadă de post şi rugăciuni către sfânt şi Maica Domnului, cuplurile sunt binecuvantate cu bucuria naşterii unui prunc în familia lor.

Despre această aşezare monahală se ştie că a luat fiinţă în jurul anului 478, atunci când Sfîntul Sava şi-a săpat o chilie în piatră, iar ucenicii lui l-au urmat şi au săpat altele asemenea.

Următoarea oprire a fost la Mănăstirea Sf. Teodosie din Betleem, cu peştera magilor şi biserica greacă ridicată pe Câmpul Păstorilor.

În acest loc au înnoptat păstorii atunci când s-a născut Iisus Hristos şi au observat steaua călăuzitoare.

Icoana în care Maica Domnului zâmbeşte

Ziua a continuat cu Biserica Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos, unde ne-am putut închina la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, numită şi Betleemita.

În faţa icoanei, simţi cum o bucurie tainică se strecoară în inima ta, dar şi o emoţie puternică, cutremurătoare, care parcă te face să îţi doreşti să mai rămâi în faţa ei. Încă un pic, încă un ceas, sau două.

Icoana Betleemita este singura din lume în care Maica Domnului zâmbeşte, semn că lumea a primit Lumina şi Viaţa, prin naşterea pruncului sfânt.

Din biserică se coboară câteva trepte pentru a intra în locul unde s-a născut Mântuitorul, care este marcat de o stea din argint în 14 colţuri.

De aici, am pornit spre Grota Laptelui, unde se spune că Maica Domnului a alăptat pruncul sfânt, iar o picătură din laptele matern a căzut în peşteră şi totul a devenit alb.

Valea Iosafat sau Valea Judecăţii

În Vinerea Mare, ne-am îndreptat spre localitatea Ein Karem, patria Sfântului Ioan Botezătorul, unde ne-am închinat în biserica ridicată pe locul casei sfântului.

Am urcat pe Muntele Măslinilor, pentru a ne închina la Biserica Înălţării şi Aflării capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi la Biserica „Domnul a plâns“, unde cupola este în formă de lacrimă.

De aici, cât cuprinzi cu ochii, de la stânga spre dreapta, poţi privi Valea Iosafat sau a Plângerii, unde, potrivit unei credinţe locale, va începe Iisus Judecata de Apoi.

Acest loc este unic în lume datorită faptului că cimitirele celor trei mari religii (creştinism, iudaism şi islamism) sunt alăturate, dar şi pentru că un loc de veci în Valea Iosafat costă o avere.

Apoi, am trecut prin Grădina Ghetsimani, pentru a ajunge la biserica Adormirii Maicii Domnului, unde ne-am închinat la mormânt şi la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Ierusalima.

Despre Icoana Ierusalima, care cântăreşte aproape 200 de kg, se spune că s-a pictat singură şi că a scăpat neatinsă din multe inundaţii.

La Sfântul Mormânt

Am continuat pelerinajul intrând în Cetatea Ierusalimului, prin poarta Sf. Arhidiacon Ştefan, apoi în Biserica ce adăposteşte locul casei părinţilor Maicii Domnului.

De aici, am parcurs Via Dolorosa sau Drumul Crucii, cu cele 14 opriri, iar una dintre ele reprezintă locul în care Iisus s-a sprijinit cu mâna de zid, pe când purta curcea spre Golgota.

Drumul până la Biserica Sfântului Mormânt se parcurge încet alături de sutele de pelerini veniţi să se roage şi să se închine, iar setea lăuntrică îţi este potolită cu rugăciune şi recunoştinţă.

În interiorul mormântului nu stai mai mult de câteva secunde, pentru că eşti zorit să faci loc şi altor pelerini veniţi din toate colţurile lumii, dar odată ce ai ieşit din acel spaţiu simţi cum se deschide în faţa ta o altă dimensiune – a Vieţii. Căci, Hristos care a biruit moartea ne-a oferit tuturor Viaţă.

Tot în Biserica Sfântului Mormânt, ne oprim pentru a ne închina la locul răstignirii lui Hristos şi să îngenunchem în faţa Pietrei Ungerii.

Credincioşii spun că din această piatră, pe care a fost aşezat Mântuitorul, după ce a fost coborât de pe cruce, izvorăşte un mir vindecător.

,,Hristos a Înviat!,,

După o noapte petrecută la poarta Sfintei Cetăţi şi multe piedici ridicate de poliţia militară, accesul spre Sfântul mormânt devine posibil.

Iar în aşteptarea Luminii la Sfântul Mormânt, procesiunea zgomotoasă dispare şi pare că Eternitatea se deschide în faţa ta, căci rămâi dezgolit de gânduri, doar ascultându-ţi bătăile inimii şi înălţându-le spre Cer.

La un moment dat, o rază difuză apare deasupra Sfântului Mormânt, în timp ce arabii creştini bat din tobe şi strigă cu entuziasm – ,,Să vină Lumina!,,

Raza se amplifică şi devine din ce în ce mai strălucitoare, iar în ea se pot observa formaţiuni de lumină, de dimensiuni diferite, de un alb strălucitor, care vin în cascadă deasupra Sfântului Mormânt.

Ulterior, un părinte ne-a spus că acele formaţiuni sunt lacrimile Maicii Domnului.

În aşteptarea Luminii, biserica se cufundă în umbră şi rugăciune. Apoi, Patriarhul strigă  ,,Hristos a Înviat! Veniţi de luaţi Lumină!,,

Râul Iordan

În ultima zi, am mers la Râul Iordan, locul unde Iisus a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul, iar Duhul Sfânt a luat forma unui porumbel şi a venit deasupra LUI.

Despre Râul Iordan se mai ştie faptul că anual, de Ziua Bobotezei în Israel, care se celebrează pe 19 ianuarie, se schimbă cursul apei. Credincioşii povestesc că aici s-au petrecut multe minuni, iar oameni paralitici, care au fost stropiţi cu apă, s-au însănătoşit pe loc.

Web editor: Magda Câmpeanu

Trei destinaţii pentru o vacanţă de vis în ţară!

 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Vacanta