Bruxismul

Ai dureri de cap frecvente? Probleme de somn? Dureri faciale? Tensiune la nivelul maxilarelor? Dacă experimentezi astfel de simptome, originea lor ar putea fi scrâșnitul dinților, cunoscut sub numele de bruxism.

bruxismul

Multe persoane au bruxism, însă nu știu acest lucru, iar obiceiul frecvent poate cauza nu doar simptomele de mai sus, ci și afectarea smalțului și chiar
pierderea dinților, inflamații și retracții gingivale, precum și creșterea mobilității dentare. Depresia poate fi un efect al bruxismului, din cauza problemelor si disconfortului constant în articulațiile temporo-mandibulare.

La copii, bruxismul apare în cazul obstrucțiilor nazale și al problemelor respiratorii, din cauza amigdalitelor si tonsilitelor repetate. Este cunoscut faptul că fragmentarea somnului la copii poate duce la probleme de comportament, atenție și probleme de funcționare în executarea anumitor activități.

De ce apare scrâșnitul dinților noaptea?

Pe parcursul nopții, somnul are mai multe cicluri, faze superficiale și faze profunde. Pe măsură ce se apropie faza profundă, toți mușchii din corp se vor relaxa. Aceasta cauzează probleme ale sistemului respirator superior, maxilarul este mai greoi și se pot bloca ușor căile aeriene, iar limba aproape că își dublează mărimea față de dimensiunea de pe parcursul zilei, blocând căile aeriene superioare.

Cercetătorii au remarcat, scanând creierul oamenilor  în timp ce dormeau, că strângerea dinților le-a redeschis de fapt căile respiratorii. În momentul în care li se dădea ceva (un dispozitiv special) care să le mențină căile respiratorii deschise, astfel încât limba și mandibula să nu le mai obtureze căile aeriene, scrâșnitul dinților înceta.

Care e legătura dintre bruxism și apnee?

Bruxismul rareori apare singur. S-a descoperit că se asociază cu apneea obstructivă în somn (n.r. – întreruperea temporară a respirației). Alte asocieri ar fi vorbitul în somn, agitație sau comportament violent în somn, paralizii în somn, halucinații semiconștiente între fazele de somn și trezire.

Multe persoane asociază apneea cu sforăitul, mai ales la bărbați. Din păcate, această concepție este greșită, deoarece consecințele apneei obstructive nu se arată imediat, ci în ani, când răul este deja făcut. Din nefericire, cele mai multe persoane afectate rămân nediagnosticate și se consideră că 80% dintre pacienți nu sunt diagnosticați corect de către medici, chiar dacă au deja o formă de apnee obstructivă.

Cele mai recente studii arată că și femeile de toate vârstele pot suferi de apnee. Femeile tinere, sănătoase și sportive nu sunt diagnosticate fiindcă nu prezintă aceleași simtome alarmante. Chiar și în cazul unui episod de apnee uşoară în somn, trezirea afectează calitatea somnului și implicit beneficiile lui asupra organismului.

Tensiunile musculare ale bruxismului scot organismul din faza de somn profund, pierzându-se astfel toate beneficiile somnului. Ca rezultat imediat, eliberarea hormonului  creșterii HGH este influențată negativ. Acesta are rolul de a regla procesele de îmbătrânire, calitatea structurii pielii, îmbunătățește memoria, favorizează arderea grăsimilor, vindecarea și regenerarea, reparația celulelor nervoase, construcția masei musculare și interferează cu apariția de boli degenerative precum Alzheimer.

Lipsa hormonului în fazele de somn adânc duce la depresie, oboseală, îngrășare și o predispoziție generală la îmbolnăviri. Apneea de somn netratată poate scurta perioada de viață și are consecințe grave prin creșterea tensiunii arteriale, boli de inimă, infarct, diabet, depresie, anxietate, creștere în greutate, oboseală și deficit de atenție.

Stilul de viață

Factorii demografici și de viață la vârste tinere arată că statutul înalt educațional, fumatul, cafeina și alcoolul se asociază bruxismului. Folosirea substanțelor psihoactive (tutunul, alcoolul, cafeina sau medicamentația pentru somn, depresie sau anxietate) măresc excitabilitatea și creează probleme asociate, cum ar fi dificultatea de a adormi și somnolența în timpul zilei.

Problemele mentale, anxietatea, stresul și factorii psihologici adverși sunt corelați cu bruxismul. Stresul legat sau cauzat  de serviciu determină probleme ale somnului, iar ca o consecință apare somnolența pe parcursul zilei. Un somn corect ajută la îmbunătățirea funcției cardiace, la creșterea imunității, arderea grăsimilor, îmbunătățirea aspectului pielii și părului, creșterea energiei organismului.

Răsucirile și întoarcerile frecvente pe parcursul nopții nu sunt normale. Dacă te trezești că îţi ajustezi frecvent poziția pernei în mijlocul nopții nu este un semn bun. Sforăitul și scrâșnitul dinților noaptea este anormal.

NOI ABORDĂRI ÎN TRATAREA BRUXISMULUI

Tratarea problemelor care afectează căile aeriene tratează de fapt bruxismul. Când se înlătură nevoia de a scrâșni din dinți, acest obicei încetează.

Purtarea unei gutiere de bruxism poate agrava de fapt starea deoarece se pot bloca și mai mult căile aeriene. Gutiera are un singur rol, să protejeze smalțul dinților de forțele verticale generate de bruxism, însă nu tratează și nu înlătură cauza care duce la scrâșnirea dinților. Creierul stimulează răspunsul de strângere a dinților de fiecare dată când respirația se oprește în timpul nopții. Mișcarea de strângere a dinților duce mandibula spre înainte și astfel căile aeriene se redeschid.

Personal, ca ortodont, am decis că nu aplicarea unor gutiere rezolvă problemele pacienților. În prima fază, fac o anamneză amănunțită și un screening în care verific ocluzia (mușcătura) pacientului, căile aeriene și măsor intensitatea contacțiilor timp de o săptămână (pe parcursul nopții) cu ajutorul unui dispozitiv special.

Al doilea pas e să îndrum pacientul către un specialist în medicina somnului care să-i verifice statusul și abilitățile respiratorii. Această evaluare va concluziona dacă există o apnee lejeră, moderată sau severă. În al treilea pas, recomand dispozitive  speciale de tratament; în cazuri lejere șimoderate, purtarea unui dispozitiv oral special conceput sau a unui dispozitiv de feedback va diminua bruxismul; în cazuri severe se folosesc mașinile CPAP care ajută pacientul să respire noaptea.

marinela banica ciocotisan

Dr. Marinela Bănică Ciocotisan

Specialist Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate