Arhitecta din echipa care a transformat Salina Turda

Ioana Olivia Danciu, arhitectIoana Olivia Danciu are aprope 33 de ani, dar spune despre ea insasi ca „are un suflet de 20“. Drumul ei a fost urmarea fireasca a unei pasiuni din copilarie, cand era fascinata de magia formelor si a spatiului: „De cand eram micuta, visam cu ochii deschisi uitandu-ma la catedrala gotica din centrul orasului sau la elementele baroce ale caselor de pe strazile Clujului. Nu am avut ocazia sa ies din tara decat dupa terminarea liceului, dar pana atunci m-au inspirat albumele si revistele de specialitate, pentru care chiuleam de la orele de scoala ca sa pot merge la biblioteca sa le vad.“

A ales astfel sa faca ceva mai artistic, mai apropiat de sensibilitatea din sufletul ei, o profesie „altfel“, unde creativitatea si neastamparul din imaginatia ei isi dau frau liber. „Arhitectura era ca o evadare din cotidian, o aventura, si inca a ramas asa. Pentru facultate m-am aventurat sa plec din Cluj la Bucuresti, desi exista Arhitectura si la Cluj; apoi, la practica in Germania. Am terminat sefa de promotie la «Ion Mincu», cu nota 10 la diploma, m-am indragostit, adica eram indragostita de cativa ani, m-am casatorit si apoi, impreuna cu Marius, sotul meu, am deschis propriul birou de arhitectura in Capitala.“

Salina Turda

Liftul de sticla din Salina Turda

Doi ani de munca asidua

„Nu stiu ce rezonante are acest nume pentru multi oameni, probabil majoritatea nici nu a auzit de el, iar altii isi vor aminti cu greu ca Turda este un orasel in judetul Cluj si se vor mira ca oraselul are si o salina.

Pentru mine insa, acest nume inseamna multi ani de speranta, munca asidua, dezamagiri, impliniri, reusita, mandrie, amaraciune, toate la un loc. Cred ca era in iarna lui 2005 cand am auzit pentru prima data ideea de a face un proiect de reabilitare a Salinei Turda.

Cornelia Danciu, de la biroul de arhitectura Pro Atrium, a propus acest lucru echipei care se ocupa de strategia de dezvoltare a orasului si care cauta idei in vederea castigarii de fonduri de investitie din bani europeni, nerambursabili. A fost o idee foarte clara si cu sanse mari de reusita, cu beneficii evidente pentru oras, pe termen lung.

Proiectul a trecut prin mai multe faze, de la cel de concept, care a castigat competitia pentru fonduri europene in regiune, la cel de «briefdesign», pana ce s-a impus detasat printre proiectele selectate la nivel national pentru a primi finantare.

Spus asa, pe scurt, nu pare mare lucru, dar in realitate acest proces a durat cativa ani, in care au alternat perioade de munca asidua cu perioade de asteptare a rezultatelor si care a culminat cu o munca neintrerupta de mai bine de doi ani pe perioada executiei, cand proiectul a suferit in continuare modificari, ajustari si completari.

Salina Turda

Intrarea in Salina Turda

Trei mine transformate

Salina in sine este un univers fascinant, o lume a intunericului, a spatiilor vaste taiate manual in sare de catre oameni, vreme de cateva veacuri, si urmele uneltelor lasate de mineri pe peretii salinei creeaza texturi unice, extraordinare. In lumina, sarea este translucida, partial reflectanta, iar gustul si mirosul de sare iti invadeaza simturile din prima clipa in care pui piciorul in mina.

Lungimea galeriilor si enormitatea salilor este impresionanta, asa cum este si puritatea filonului de sare. Primul lucru la care ne-am gandit a fost sa cream o arhitectura din lumina in aceasta lume a obscurului. Lumina solida, pentru care am folosit corpuri de iluminat liniare, volumetrice, intr-o serie de ritmuri si suite, care sa dea viata spatiului si sa atraga atentia asupra anumitor elemente cu care ne-am jucat pentru a popula aceasta lume subterana.

Am gandit spatiul pentru a integra perfect doua tipuri de turism: balnear si de «loisir», ambele presupunand petrecerea in mina a unui timp destul de indelungat, de aceea am realizat o suita de obiecte cu rol atat practic, cat si decorativ.

Salina Turda

Insula din salina

Au fost amenajate trei mine: mina Ghizela, destinata exclusiv tratamentului pentru afectiuni respiratorii; mina Rudolf, («Sala Mare»), gandita ca un spatiu destinat activitatilor de recreere: tenis de masa, biliard, bowling, mini golf, volei, vizionarea de filme sau auditiile muzicale; Mina Terezia, introdusa pentru prima data in circuitul turistic.

Aceasta a fost o provocare: este o mina tip clopot, o imensitate sapata in munte, cu partea inferioara inundata, avand o insula de sare in centru, de pe care se fac acum plimbari cu barca pe lacul subteran, aflat la aproape 100 de metri adancime. Am gandit fiecare element arhitectural in parte, ca pe o entitate de sine statatoare, si am creat elemente unice, personalizate, carora le-am dat si denumiri: Floarea Mare, Floarea Mica, Arca, Podul, Pontonul, Amfiteatrul etc. si care formeaza o adevarata geografie interioara.

Pe langa redesenarea si amenajarea interioara, am creat si o noua intrare in mina, din Valea Durgaului, zona in care s-au amenajat si doua dintre lacurile sarate existente aici, pentru a putea fi folosite ca stranduri de agrement. La acest proiect au lucrat impreuna birourile de arhitectura Pro Atrium, din Cluj-Napoca, arhitect Cornelia Danciu, si Contact Studio, din Bucuresti, arhitecti Ioana si Marius Danciu, din cadrul grupului Ecopolis Architecture Group, iar dupa terminarea reabilitarii salinei numarul de vizitatori a crescut de la 40.000 la 400.000 de persoane anual.“

Despre meseria Ioanei, unii spun ca un astfel de „creator de frumusete“ se formeaza la fel de greu ca un chirurg. Ii spun asta si ridica usor din umeri, semn de „asa o fi“. „Ce-ti trebuie pentru aceasta, Ioana?“ „Nu exista raspunsuri definitive aici, e o chestie tare complicata: pasiunea creatiei, nelinistea de a cauta, ochiul artistic, gustul pentru frumos si mult talent…“

Foto: Adrian Ciltan; arhiva Pro Atrium si Contact Studio

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Cariera