Am puterea sa adun oamenii langa mine

Mariana Gaju, primar
Primarul comunei cu 15 000 de locuitori este o doamna care se infatiseaza mereu „ca scoasa din cutie” si raspunde la orice intrebare cu un discurs energic, dovada ca atat realizarile cat si proiectele de viitor ii stau in minte ca intr-o biblioteca perfect ordonata, in care niciodata lumina nu se stinge si praful nu se asterne pe dosare.

I-am spus ca, dat fiind profilul revistei noastre, eu am venit la Cumpana sa scriu un articol despre o femeie de exceptie si nu neaparat despre comuna, locuitori, proiecte si echipa. M-a privit putin surprinsa, putin amuzata si, in ora care a urmat, mi-a vorbit cu insufletire numai despre comuna, locuitori, proiecte si echipa. „Primarul nu este buricul Pamantului,” mi-a spus. „Eu am puterea sa adun oamenii oamenii langa mine, dar fara participarea lor nimic n-ar fi fost posibil.”

Pregatirea economica mi-a fost de folos
„In anul 1996, pe cand eram contabil sef la Cooperatia de Consum din comuna, mi s-a propus sa candidez pentru primarie. Mi s-a parut atunci peste puterile mele sa administrez (nu-mi place sa spun sa conduc) o comuna atat de mare si cu atatea probleme. Apoi, vazandu-ma ca vin dezamagita de la sedintele de consiliu, pentru ca atatea alte comune o iau inainte, pe langa noi, iar noi batem pasul pe loc, cand eu vedeam ce si cum ar fi de facut, sotul meu, Nicolae, mi-a spus: «De ce nu candidezi tu, ca sa poti face mai mult?».

Dupa ce am cazut de acord cu faptul ca, in eventualitatea castigarii alegerilor, comuna va trece inaintea casei si a familiei, mi-am depus candidatura si… am castigat. Dezavantajata de faptul ca sunt femeie? Intr-o competitie cu 12 contracandidati barbati? In afara de inevitabilele intepaturi de campanie, nimic de natura sa ma descurajeze. Am castigat cu o majoritate de aproximativ 86% si de atunci am langa mine o larga majoritate a cetatenilor comunei.”

Si pentru ca a considerat ca viziunea economica este esentiala in administratie, Mariana Gaju si-a continuat pregatirea, absolvind o facultate de finante, contabilitate si management, obtinand un masterat in management in exploatari portuare, porturi si zone libere, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative – Facultatea de Administratie Publica si obtinand, in final, diploma de masterat pe tema Puterea executiva si administratia publica.

In Cumpana au inceput marile schimbari. Sa fac aici o lunga lista a investitiilor, ar fi prozaic si arid. Sa trec ceva cu vederea, vorba cronicarului, iaste inimii durere. Sa rasfoim revista Comuna mea, Cumpana, o dare de seama riguroasa, cu valori exacte, cu surse de finantare su cu parametrii tehnici ai proiectelor, o revista care ar putea servi ca instrument de control pentru oricine ar verifica ce s-a facut cu banii.

Cu finantare de la bugetele centrale, locale si din fonduri europene, Cumpana a fost racordata la reteaua de distributie de gaze, au fost pietruite strazi de pamant si au fost asfaltate strazi, s-a extins reteaua electrica, a fost construit un centru de colectare selectiva a deseurilor, deservit de 37 de puncte de colectare, s-au construit doua blocuri de locuinte in programul ANL si urmeaza alte doua, au fost construite opt locuinte pentru familii de romi si urmeaza alte opt; s-au construit doua sali de sport moderne, un centru medical de permanenta, se construieste o noua gradinita si o noua casa de cultura, pe langa cele vechi, renovate si modernizate.

Primaria Cumpana

Primaria Cumpana

In anul 2008, a fost dat in folosinta noul sediu al primariei. „Multa sticla, multa lumina si transparenta. Nu avem nimic de ascuns aici,” spune primarul.

viceprimarul Florin Neagu
Confortul personal nu este o prioritate

Ghidul meu prin comuna, viceprimarul Florin Neagu, conduce din 1983 aceeasi Dacie de nadejde, veterana pe drumurile mai mult sau mai putin accidentate ale comunei. Cu ea alearga zi de zi de la un santier la altul, intre obiectivele prezente si cele viitoare pe care le vede si mi le arata: „de aici si pana aici”, cu certitudinea ca, daca exista pe hartie, vor exista curand si in realitate.

Obiectivele construite, strazile noi rezultate din extinderea intravilanului necesita intretinere si exploatare, consum de energie electrica si apa. Apoi toate proiectele aflate in derulare presupun cofinantare din bugetul local. O masina noua, un autoturism de teren? Cu siguranta, nu este inca pe lista prioritatilor. „Deocamdata, ne descurcam cu ceea ce avem.”

 Un proiect de succes cu finantare din partea Norvegiei

Un proiect de succes cu finantare din partea Norvegiei si a Mecanismului Financiar SEE

  • Proiectare si executie – extinderea retelei de canalizare, reabilitarea conductei de refulare pana la statia de epurare Constanta Sud si rezolvarea problemelor legate de apele uzate in comuna Cumpana
  • Valoarea proiectului: 3 559 590 de euro.
  • Obiective: constructia a 23,8 km de canalizare menajera, 5,2 km de canalizare pluviala, 2 statii de ape uzate si 2 statii de pompare ape pluviale; instruirea personalului implicat in exploatarea investitiei.
  • Beneficiarii directi: 1 237 de gospodarii si 72 de agenti economici.

Norvegia, Islanda si Lichtenstein nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar fac parte din Spatiul Economic European (SEE / EEA) si se implica in dezvoltarea celor mai noi doasprezece state membre ale Uniunii, plus Spania, Portugalia si Grecia. Programul de finantari nerambursabile vizeaza cu prioritate protectia mediului, eficienta energetica, productia sustenabila, dezvoltarea resurselor umane, sanatatea si ingrijirea copilului, conservarea patrimoniului cultural. Norvegia contribuie cu propriile sale granturi, dar si in cadrul SEE. Fiind cea mai mare tara din cele trei, are si contribuitia cea mai mare: 97%. Demarat in anul 2009, programul se va desfasura pana in 2014 si va insuma, in Romania, 306 milioane de euro. Rata de absorbtie de pana acum: in jur de 80%!

Spre dezamagirea mea, proiectul nu este foarte fotogenic: conductele sunt, deja, ingropate. Dar pentru cei 7 200 de locuitori beneficiari, schimbarea a fost echivalenta cu trecerea dintr-un secol trecut in cel actual. Alimentarea cu apa si canalizarea inseamna instalatii sanitare civilizate, oprirea infestarii panzei freatice prin infiltrarea apei menajere, ca sa nu mai vorbim de inlaturarea disconfortului creat in trecut de deversarea apelor pluviale. (Ganditi-va la locuitorii catorva cartiere din Capitala care, la fiecare ploaie, isi pun cizmele de cauciuc si scot apa din case cu galeata.) Valoric, este cel mai mare proiect pe teritoriul comunei. Intreaga suma solicitata a fost aprobata.

Ce a facut ca rata de absorbtie sa fie atat de buna? Experienta primariei Cumpana este relevanta. „Colaborarea foarte stransa cu reprezentantii partii norvegiene si ai Ministerului Finantelor,” imi explica Mariana Gaju. „Am fost in contact permanent, au urmarit indeaproape fiecare faza a proiectarii si executiei, in cele mai mici detalii, pana la masurarea grosimii stratului de nisip de sub conducta. Personal ambasadorul Norvegiei, domnul Øystein Hovdkinn, a venit la noi si s-a interesat de mersul lucrarilor. Apoi a fost flexibilitatea, interesul real pentru reusita proiectului. Daca au fost necesare ajustari la proiectul initial, acestea au fost studiate atent si aprobate.”

Scoala de balet „Nicolae Spirescu”
Proiecte de suflet

Cumpana este comuna multor premiere in mediul rural. Scoala de balet „Nicolae Spirescu” a dat, deja, eleve valoroase Colegiului National de Arte din Constanta. Scoala de scrima se ridica la nivel competitiv national. Scoala de teatru este apta sa sustina spectacole cu tot dichisul artistic si profesional.

Intr-un fel sau altul, fiecare cetatean al comunei este prins intr-o asociatie, intr-un program, intr-o activitate. In sediul fostului CAP functioneaza Clubul Varstnicilor iar in cadrul acestuia, un muzeu de etnografie. In vechea gradinita (deocamdata) functioneaza un centru informatic pentru cei care nu au altfel acces la un computer si la internet.

In Cumpana activeaza o asociatie pentru combaterea violentei in familie. Cu ce rezultate? „Am mers de la discutiile purtate de la om la om, pana la consilierea juridica a victimelor violentei. Intr-un caz, cu sprijinul organizatiei Habitat for Humanity, am construit o casa in care mama si copiii s-au mutat si au inceput o viata noua, in liniste si demnitate.”

La un moment dat, discutia noastra este intrerupta: primarul Mariana Gaju da un interviu telefonic pentru un post de radio. Vorbeste despre participarea comunei Cumpana, la sfarsitul saptamanii, la Targul de Lasata Secului, in Parcul Agronomiei din Bucuresti, despre folclorul si traditiile culinare pe care locuitorii de diverse etnii – romana, aromana, bulgara, turca – le vor impartasi vizitatorilor. Aceeasi retorica impecabila. La sfarsit, constat ca nu citea de pe hartie, asa cum am crezut. Pe foaia din fata isi notase materii prime, cantitati, lista gospodarilor care vor aduce ceaune, pirostrii si arzatoare, precum si gospodinele care vor gati.

Cumpana este comuna in care totul se sarbatoreste: de Ziua Familiei, sunt sarbatoriti batranii la nunta de aur dar si tinerii ce s-au casatorit peste an; fiecare etnie isi poarta porturile si isi joaca jocurile, cu invitati din tara si de peste hotare; a reinviat aici Ziua Recoltei si au loc atatea festivaluri si competitii sportive, incat probabil ca nu exista o saptamana in care sa nu se intample nimic.

86% – 83% – 80%
Procentele de alegatori care au votat-o pe Mariana Gaju pentru cele trei mandate. De ce scade cifra? (Nu ca n-ar fi, in continuare, foarte mare.) Cine sunt nemultumitii? „Cei pe care i-am deposedat de terenurile ocupate abuziv; cei care au ramas fara ajutoarele sociale incasate fara drept; cei care si-ai pierdut rabdarea asteptand sa li se asfalteze strazile. Nu poti sa multumesti pe toata lumea si nu poti rezolva toate problemele deodata:”

Targul de Lasata Secului Targul de Lasata Secului

Epilog, in Parcul Agronomiei
In sambata care a urmat, aveam sa aflu ca Mariana Gaju, prim vicepresedinte al Asociatiei Comunelor din Romania si membra a Consiliului European al Municipalitatilor si Regiunilor, este o celebritate in lumea satului: oameni reprezentand toate zonele tarii veneau sa o salute si sa o invite la standurile lor, cu atat mai mult cu cat, din cate stiau, era singurul primar prezent printre gospodari si traditii, in mijlocul satenilor pe care ii reprezinta in lume.

Mihaela Serea; foto: Mihaela Serea, arhiva Primariei Cumpana

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Cariera