Alertă de sănătate: Învaţă cum să te fereşti de alergii!

Cu ocazia Zilei Mondiale a Alergiilor, Dr. Camelia Berghea, medic primar alergolog, la Spitalul Clinic “Prof. Dr. Al. Obregia, s-a întâlnit joi, 11 iulie, cu jurnaliştii, în scopul de a creşte nivelul de conştientizare a populaţiei.

În cadrul evenimentului, s-a discutat despre situaţia bolilor alergice din lume, care tinde să capete proporţii epidemice, de la an la an.

Potrivit studiilor, această creştere nu are legătură cu nivelul economic sau social al ţării, pentru că ea a fost observată şi în ţările dezvoltate.

Declanşarea unei alergii are la bază, în primul rand, factorii genetici, apoi pe cei de mediu şi din alimentaţie, care intervin peste un sistem imunitar scăzut.

Atunci când un alergen trece de sistemul nostru imunitar apar simptome ca: strănut, mâncărimi de nas, nas care curge, respiraţie grea, erupţii cutanate, şoc anafilactic.

Alegiile au fost incluse în două grupe, în funcţie de forma şi gradul lor de evoluţie şi severitate:

1. Formele persistente cu evoluţie cronică precum: astm, rinita alergică, dermatita atopică, urticaria cronică, alergiile alimentare.

2. Formele acute precum: anafilaxia, urticaria acută, reacţii alergice la medicamente, reacţii accidentale la alimente.

Potrivit statisticilor, 25% dintre români au sensibilizare la polen, 50% au sensibilizare la acarieni şi epitelii animale, 40% de pacienţi cu rinită alergică au hiperreactivitate bronşică, 0.1% din populaţie suferă de urticarie cronică, 5-8% din copii şi 1-2% din adulţi suferă de alergii alimentare.

Pentru a ţine factorii alergeni la distanţă este bine să ne impunem o anumită disciplină în stilul de viaţă.

Iar pentru a preveni alergiile alimentare este bine să cunoaştem cele opt alimente cu factor alergen înalt: proteina din lapte, oul, grâul, fructele de mare, alunele de pădure, soia, arahidele şi peştele.

În Europa, cele mai frecvente cazuri de alergii alimentare sunt cauzate de morcov, în timp ce americanii şi canadienii sunt alergici la untul de arahide.

În România, cele mai întâlnite cazuri de alergii alimentare sunt determinate de laptele de vacă, ou şi grâu.

În ceea ce priveşte diversificarea alimentaţiei la sugar, aceasta este bine să înceapă treptat, de la vârsta de 6 luni.

Medicii alergologi recomandă ca în alimentaţia bebeluşului să nu fie introduse arahidele şi peştele, în primul an de viaţă.

În ceea ce priveşte proteina din laptele de vacă, deşi este un factor alergen înalt, majoritatea bebeluşilor vin în contact cu ea, deoarece la maternitate (înainte să fie alăptaţi de mamă) le este administrat un biberon cu lapte praf care o conţine.

Statistici alarmante cu privire la alergii

Potrivit World Allergy Organization, aproximativ 30 – 40 % din populaţia planetei suferă de boli alergice.

Se estimează că actual sunt 300 milioane de pacienţi cu astm şi se crede că numărul acestora va creşte la 400 milioane până în 2025, cu procente diferite în zone geografice diferite.

În acelaşi timp, rinita alergică este o problemă globală de sănătate, aceasta fiind şi un factor de risc major pentru dezvoltarea astmului.

În Europa, rinita alergică afectează 400 milioane de indivizi, în timp ce alergiile alimentare afectează 200 – 250 milioane de europeni.

Din nefericite, aceste afecţiuni nu sunt tratate cu seriozitate de cei care le au, astfel că forma acestora se complică determinând chiar decesul.

Web editor: Magda Câmpeanu

Cum poţi preveni şi trata cancerul de piele

 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate