Avantaje

Vioara Stradivarius
Nu stiu cand au zburat cei trei ani si jumatate de cand cant la ea! A fost o perioada fructuoasa, cu foarte multe concerte, discuri. Cel mai pretios lucru insa a fost si este bucuria pe care o vad in ochii oamenilor care vin la concerte. Vioara Stradivarius are un sunet aparte, care iti merge la inima!

O mancare preferata, pe care nu as refuza-o niciodata, niciodata, este sushi! Cu conditia sa fie proaspat, bineinteles.

Emotiile
In ciuda aparentelor, sunt o persoana extrem de emotiva. Reactionez in cele mai neasteptate momente: nu doar la muzica, ci si la o fotografie bine facuta, la un peisaj care si se daruieste in toata splendoarea sa, la un gest rar de omenie... Sunt atatea lucruri frumoase in jurul nostru, trebuie doar sa

Muzica iubirii
As asocia dragostea cu Capriciul 21 de Paganini sau Sonata de César Franck, asta ca sa amintesc doar de muzica clasica.

Pe Mp3 player am Capriciile de Paganini, Ada Milea – Povestea lui Apolodor, Piazzolla – Zero Hour, Fleetwood Mac, The Doors.

Oamenii importanti sunt familia si iubita mea, apoi cei care m-au format ca muzician si ca artist, prietenii adevara si care imi sunt aproape in momentele dificile si toti cei care cred in mine si se bucura de muzica pe care o cant.

Pasiunea
Aveam vreo patru sau cinci ani si ii tot vedeam pe elevii mamei mele cantand la vioara – atunci imi parea a fi cea mai grozava jucarie inventata vreodata! Mi-a luat aproape doi ani sa-i conving pe parintii mei sa „ma dea“ la vioara si de atunci suntem nedespartiti.

In cautarea locului de vacanta perfect...
Undeva departe de oras, de zgomot si de stres. Undeva unde sa fie atat de liniste, incat sa-ti poti auzi gandurile si sa le vezi in toata claritatea lor. Oriunde as fi, nu renunt la carti. Imi place sa citesc mai multe carti in acelasi timp, la fel cum si la vioara studiez mai multe piese pentru un recital. Acum am pe noptiera 1Q84 de Haruki Murakami, Mesi@ de Andrei Codrescu si Lipscani – Ghid turistic & de chefuri de Eugen Istodor.

Cand am timp...
Imi place foarte mult sa merg cu bicicleta, de preferinta cat mai departe de oras. La un moment dat am fost la un pas de a ma alatura unui grup de englezi care pornisera sa inconjoare lumea pe bicicleta. Mi-am amintit la timp insa ca am un turneu de facut... Incerc sa fiu cat mai aproape de cei dragi mie, de familia mea, de prieteni. In acelasi timp, apreciez momentele in care ma cufund intr-o carte buna sau cele in care ma pot ocupa in liniste de studiul limbii coreene si chineze.

D’ale copilariei
„Imi amintesc de primul meu turneu de concerte in strainatate, impreuna cu tatal meu. _in minte ca la un concert in Germania am primit ca onorariu un briceag elvetian, rosu, un obiect incredibil de pretios pentru un baietandru de 9 – 10 ani“, povesteste Alexandru Tomescu.

Daca vrei sa afli mai multe informatii despre cariera artistului, intra pe www.alexandrutomescu.com.

Catalina Ioancea; foto: Adrian Stoicoviciu, shutterstock