Avantaje

A vrut sa fie o mai buna catolica si a trecut la ortodoxie, a incercat sa inteleaga Biblia si a invatat ebraica. A studiat matematica, medicina si teologia, este psihoterapeut si unul dintre cei mai cunoscuti antropologi francezi: Annick de Souzenelle.

Annick de Souzenelle este cunoscuta datorita studiilor de hermeneutica biblica, motiv pentru care a fost comparata cu Mircea Eliade.

In sala Institutului Cultural Roman e neobisnuit de liniste. Conferinta nu a inceput inca, dar cei prezenti prefera sa-si urmareasca invitata de onoare care raspunde intrebarilor unui reporter de radio. Incepe sa rada si se ridica, semn ca interviul s-a incheiat.

"O interpretare fidela a Cartii Genezei. Schita unei antropologii adecvate timpului nostru" este titlul conferintei pe care urmeaza sa o sustina, un subiect controversat pentru unii, o provocare pentru Annick de Souzenelle, cunoscuta tuturor datorita noilor variante pe care le aduce traducerilor Bibliei. Vorbele ii curg lin, intr-o franceza dulce, a celor peste optzeci de ani traiti cu suflet de douazeci.

Buchetele de flori si cuvintele de admiratie o bucura, insa cel mai mult ii plac discutiile despre religia ortodoxa, la care a trecut acum mai bine de 50 de ani, din "dorinta de a deveni o mai buna catolica". "Catolikos, spune ea, inseamna universal, deci din acest punct de vedere, religia ortodoxa este catolica".

"De mica am incercat sa caut sensul vietii", intr-o lume in care rigorile si lipsa de afectiune a familiei i-au intarit convingerea ca singurul sprijin pe care il poate avea e in Dumnezeu. Mama cu siguranta nu i-a fost un model, drept pentru care si-o aminteste mereu ca fiind rece si distanta. Dadaca, in schimb, a fost cea care i-a calauzit primii pasi in viata, iar Annick, drept multumire, a avut grija de aceasta pana la sfarsit: "Ma nounou", asa cum ii place sa spuna, era dragostea.

Lucra la o ferma, cu animalele, si din acest motiv avea o dragoste animala, era calda si plina de tandrete... Daca de la nounou a invatat sa iubeasca si sa daruiasca afectiune, de la mama a mostenit atractia fata de lucrurile concrete, palpabile, care s-a manifestat prin pasiunea pentru ma­te­ma­tica. A abandonat-o, insa, in momentul in care si-a dat seama ca acest domeniu nu-i oferea raspunsurile pe care le cauta.

S-a indreptat spre o cariera de anestezist, cincisprezece ani frumosi, dar durerosi, in care "am perceput oamenii ca traind o angoasa a unei morti mai mici si am simtit cat este de important rolul unei persoane care sa-i insoteasca in acel moment. Nu doar pentru a-i adormi, dar si pentru a le tine sufletul treaz. Este uimitor."

A fost dintotdeauna frapata de ideea de absurd, insa in momentul in care "mi-am dat seama ca absurdul este rezultatul surzeniei, am incercat sa aflu la ce anume eram surda. Abia atunci am constientizat ca nu eram doar eu surda, ci si Biserica Catolica. Eram surde la adevaratul mesaj crestin". A parasit imediat catolicismul si a incercat sa se regaseasca in diferite confesiuni.

A studiat protestantismul, a intrat in randul baptistilor, a "gustat" si din teoriile marxiste, "am cautat raspunsuri in diferite ideologii, insa fara rezultat". Pana intr-o dupa-amiaza petrecuta la o galerie de arta dintr-un mic oras numit Eze, unde o doamna pe care n-o mai vazuse niciodata a facut doua afirmatii surprinzatoare. "Dumneavoastra il cunoasteti pe Fred Bérance!", a fost prima.